Si pana la urma...

...Ce se intampla?Ce se intampla atunci habar n-ai ce simti.Sau nu.Gresesc.Ce se intampla atunci cand stii ce simti si totusi ti-e frica sa admiti.Ti-e frica sa admiti ca atunci cand asculti o anume melodie iti aminteste de o anume persoana.Si atunci cand simti mirosul de mare simti ca vrei sa suni pe cineva sa-i zici ca ai venit.Si o si faci.Si nu vrei sa admiti ce simti.Vrei sa-ti negi toate sentimentele sa uiti tot ce a fost candva desi amintirile sunt vii in capul tau si iti aduci aminte de tot.De cat de special era si a ramas...De cat te bucura orice semn pe care il dadea.De felul in care vorbea si mai presus de toate te bucura ca pentru el erai speciala si unica.Erai tot.Era tot.O legatura pe care nimeni nu putea sa o rupa si surprinzator dupa atata timp ti-ai amintit.Simti exact ce simteai si atunci.Si tot ti-e frica.Si iar te-ai intors si el tot te-a iertat.Mereu faci asta.Nu stiu cand se va schimba,daca se va schimba si de ce e asa la urma urmei.Dar mi-e dor de tine.De cand asteptam sa spun asta.