Priceless

Nepretuit cand simt gustul zapezii si mirosul de munte.Nepretuit cand ma dau cu sania cu prietenii mei pe platoul de la Poiana Tapului,nepretuit cand imi ingheata nasul si fundul in pat si ma duc sa-l rog pe Gabi sa ne imprumute resoul ca un calorifer nu e de ajuns.Nepretuit cand fumez o tigare cum ma trezesc si ma uit pe geam si vad cum ninge.Nepretuit cand Gabi,Madalin si Cosmin ma doboara si ma ingroapa in zapada.Nepretuit cand beau cateva pahare de whisky cu cola si nici macar nu ma simt ametita,in schimb restul din jurul meu nici nu se mai pot tine pe picioare.Nepretuit cand ma uit cu Andreea si Gabi la animatiile de la winamp.Nepretuit cand beam ceai din Germania fara zahar sa nu ne otravim.Nepretuit sa stam in camera lui Gabi sa facem lumanarea,sa o gadil pe Cerasela si sa stam cu picioarele deasupra resoului sa ne incalzim.Va iubesc mult si multumesc pentru Ajunul pe care mi l-ati oferit,"in familie".

Feelings

Mai sunt doar 2 zile si o sa vad niste persoane dragi.Ma simt foarte bine,m-am simtit foarte bine in ultimele zile.Nu am avut vreun eveniment deosebit si nici nu pot sa spun ca mi-a iesit ceva anume bine incat sa am satisfactii,dar mi-am facut fericirea cu mana mea.Zambesc la fel de des cum zambeam inainte si asta ma bucura.

In schimb ceea ce ma doare acum este ca multa lume din jurul meu nu are aceeasi stare.Multi nu au zambetul pe care ar trebui sa il aiba.Si ma refer la persoanele care conteaza cu adevarat.Ma doare sa vad oameni care plang,oameni la care tin cu adevarat.Simt ca mi se rupe mie sufletul cand vad lacrimi...si nu mai vreau...chiar nu mai vreau

Marsul Mosilor

http://www.marsulmosilor.ro/
http://www.marsulmosilor.ro/
http://www.marsulmosilor.ro/
http://www.marsulmosilor.ro/
http://www.marsulmosilor.ro/
http://www.marsulmosilor.ro/
daca iese ce se vrea,intram in cartea recordurilor.Asa ca hai,ajutati :D

Nu ma uita

Mereu m-am intrebat ce inseamna prietenia cu adevarat?Implica reciprocitate,nu?Cand cineva face ceva frumos pentru mine si eu vreau sa fac ceva frumos,doar atunci cand este momentul.Si acum este unul dintre acele momente.Dar de ce nu ma lasi sa ma apropii de tine?Nu te inchide,de asta sunt aici,sa te ajut sa te deschizi sa scapi de gandurile grele.Lasa-ma si pe mine sa te ajut cu greutatile astea care oricum la un moment dat o sa ajunga sa cantareasca cat o pana,cat o frunza.Lasa-ma sa ma apropii de tine,deja te simt departe nu cum eram alta data.Mi-e dor de discutiile noastre lungi despre nimic,despre serile in care nu mergea webcamul si despre zambetele din miez de noapte.Mi-e dor de lacrimile varsate in timp ce ma ajutai sa imi revin,chiar de la distanta.Mi-ai spus multe cuvinte frumoasa pana acum.Si nu le-am uitat,sunt tot la mine in inima.Mi-ai fost mai apropiat decat mi-au fost multi altii,cel putin pentru o perioada.O perioada speciala pentru mine.Ce am facut cu tine n-am mai facut cu altcineva,tot ce am facut impreuna si tot ce am vorbit impreuna a insemnat mult pentru mine.Nu ma uita.Si te rog...nu ma indeparta...

Scrisoare de despartire(partea a doua)

Am ignorat cu desavarsire orice avertisment, ca lucrurile ar putea aluneca pe o panta pe care nu as putea carmi atat de bine incat sa ajung la finish nesifonata. Nu vroiam decat sa ma distrag, sa ma bucur de moment fara a stii cum va arata ziua de maine.

Si am decis sa te vad. Sa aflu daca erai asa cum mi te inchipuiam, vroiam sa vad cum ma privesti cand te oglindesti in ochii mei, sa stiu daca ma va traversa un fior de emotie atunci cand iti voi rosti numele. Vroiam sa simt ca traiesc cu intensitate, si a te cunoaste mi s-a parut cea mai elocventa metoda de a o face. Cu bune si cu rele. Nu aveai cum sa ma dezamagesti, atata timp cat nu asteptam nimic de la tine. Nici macar sa fi tu barbatul acela pe care il construisem in imaginatie, sa iti asumi rolul in care te distribuisem in serile si noptile in care vorbeam de toate si nimic. Dar nu puteam trece mai departe fara sa stiu cine esti.

Priveam absenta furnicarul din jurul meu, in timp ce asteptam cu nerabdare imbarcare. In sfarsit ma intorceam acasa. Simteam cum pulsul imi creste cu fiecare minut ce ma apropia de casa. De sosire. Eram incantata si nesigura totodata, imi luasem bilet dus intors pentru ca nu eram convinsa ca revenirea estea cea mai inspirata alegere. Dar trebuia sa aflu. Mai zburasem de 50 de ori cu avionul inainte, dar acum era diferit. Mi s-a parut ciudat anuntul insotitoarei de zbor care ne ura bun venit in acest oras la care renuntasem, pe care ea si eu in sinea mea il numeam totusi acasa. Desi intram in ultima luna de toamna, era cald la Bucuresti, si prima adiere de vant ce mi-a ravasit parul m-a facut sa ma cutremur de placere.

Chiar si aparenta siguranta de sine s-a destramat in aeroport, in momentul in care ti-am auzit vocea la telefon, stiind ca ma astepti de partea cealalta a usii . Imi parea atat de firesc si atat de nebunesc ca prima persoana pe care urma sa o vad sa fii tu. Incercam sa imi potolesc bataile inimii, emotia, sub o mina preocupata.Nu stiam daca urma sa o luam de la inceput, de la salut, sau de unde ramasem in universul nostru virtual.Sau daca nu o sa fim asa cum ne asteptasem si urma sa fie prima si ultima noastra intalnire. Acolo. De fapt, nu aveam nici cea mai vaga idee ce faceam.

Singurul lucru pe care l-am putut face, atunci cand ne-am atins, int-o imbratisare de bun venit, a fost sa iti zambesc. Pentru ca nu ma inselasem in ceea ce te priveste, erai exact cum speram sa fi, cum imi doream sa fi. M-a speriat putin faptul ca mi-ai raspuns cu atata caldura si pasiune, pentru ca ma faceai sa te doresc mai mult. Erai cel mai ciudat strain pe care il intalnisem vreodata. Necunoscut si atat de familiar...Sarutul tau a avut asupra mea un efect neobisnuit de placut, mi-am pierdut cuvintele, m-am rugat sa nu observi ca imi transpirasera palmele intr-ale tale.

Stateam in pat dupa ce m-ai lasat acasa si 1000 de ganduri imi bantuiau constiinta. Nu imi dadeam seama daca este doar frenezia momentului, bucuria ca m-am intors acolo unde se parea ca imi este locul, noutatea, emotia si pagina alba ce urma sa o scriu in aceasta viata noua si veche.Imi promisesem sa ma shimb, sa nu mai reiau greselile din trecut, sa fiu mai buna. Dar mai intai simteam ca trebuie sa ma opresc, si in acea secunda suspendata in timp, sa fiu cu tine. Nu o faceam pentru tine, ci pentru mine...

Scrisoare de despartire(partea intai)

(Am citit scrisoara asta pe un site si mi-a placut foarte mult asa ca m-am gandit sa vi-o arat si voua,dar cum este foarte lunga,o sa fac mai multe parti.Enjoy)

I love you not because of who you are, but because of who I am when I am with you.

Nu stiu multe lucruri despre viata. Nu sunt nici suficient de versata, nici destul de inteleapta pentru a privi cu detsare si a accepta faptul ca exista povesti ce iti imprima emotii ce refuza sa se estompeze, odata cu trecerea timpului. M-am multumit traind aici si acum toate acele lucruri care imi faceau inima sa bata mai tare, am condus repede, am iubit incet, am cazut, m-am ridicat si am asteptat cu nerabdare sa incerc din nou.

Am plecat fara sa privesc inapoi atunci cand am crezut ca este timpul sa o iau de la capat. Si am crezut pentru un timp ca reusesc. M-am inselat. Poti fugi de multe lucruri, mai putin de tine insati. Si trebuia sa ma intorc la existenta unde lasasem atatea intrebari fara raspuns, ape line, valuri involburate, artificii, nesiguranta teama, exaltare si dorinta de mai mult. In timp ce cautam un motiv pentru ca intoarcerea mea sa nu fie expresia capitularii in incercarea de a ma descurca pe cont propriu, am inceput un joc de cuvinte . Cu tine.

Nu pot spune nici acum, in momentul in care iti scriu aceste randuri, ce m-a facut sa m-a opresc asupra ta. Poate niste amintiri de demult suprapuse unor ochi care pareau a spune mai multe decat as fi putut eu intelege. Poate faptul ca erai atat de diferit de toti cei pe care ii cunosc, de mine, pentru ca aveai darul de a ma aduce cu picioarele pe pamant din al 9-lea cer si a ma ridica atunci cand ma gaseam infranta si nesigura. Doar din cuvinte. Fara nici un efort din partea ta, existenta ta ma linistea si imi dadea fiori totodata. Devenisei micul meu secret ce ma facea sa zambesc de fiecare data cand imi aminteam de tine, un capriciu, o necunoscuta pe care nu aveam de gand sa o desoper chiar daca te cunosteam mai mult in fiecare zi. De fapt, ma cunosteam pe mine... Asa cum nu ma mai stiusem niciodata. Si imi placea fata aceea. Visatoare, nebuna, calma si plina de verva, ca un vulcan pe jumatate activ, asteptand momentul cataclismului. Asa cum nu as fi putut aparea in fata nimanui, ma gaseam in fata ta, convinsa fiind ca distanta si fapul ca nu erai pana la urma decat un necunoscut, imi permite sa fiu asa cum vreau fara teama de repercursiuni.

Nu m-a interesat de unde vii si al cui esti, atata timp cat, de fiecare data cand erai cu mine, te simteam al meu. Fara sa te ating. Nu sunt genul de femeie care sa aiba usor inima franta, nu mi-a fost nicodata teama sa sufar. Chiar ma incita ideea ca existenta mea atat de bine pusa la punct in aparenta, sa fie zdruncinata putin. Imi place ca nu sunt perfecta si imi placea ca ceea ce faceam cu tine, nu semana cu nimic din ceea ce mai facusem pana acum. Ma linistea faptul ca nu sunt langa tine sa ma vezi atunci cand rosesc, cand zambesc, cand ma aprind de dorinta sau cand ma las prada furiei. Imi placea jocul acesta de-a fi si a nu fi cu tine, ca orice lucru nou si interesant din viata mea.

Songs I love

Azi a fost o zi foarte ok.Mi-a placut.Cel putin ora de engleza,ne-a pus profa niste melodii.Niste melodii,mari melodii.Mi-era dor sa cant Bohemian Rhapsody de la Queen,sau sa zambesc pe Love of my life,tot Queen.M-am intristat pe Yesterdays de la Beatles si m-am amuzat pe Thriller de la Michael Jackson amintindu-mi de copilarie cand eram mare fana.Si acum tin minte clipul de la I want to break free,Queen,de fapt cine nu il stie?!Mi-ar fi placut sa traiesc atunci.Mi-ar fi placut sa il vad o singura data pe Brian May cantant la chitara live si pe Freddy Mercury facand show.O singura data.Oare as putea sa dau timpul inapoi?O sa o pot face vreodata?As merge la fiecare dintre concertele astea extraordinare.Queen,Guns'N Roses,Michael Jackson,Beatles,Ac/Dc,Led Zeppelin,Pink Floyd,Abba si multe altele care erau in voga atunci.Pun pariu ca nici nu se compara atmosfera de atunci de la un concert cu cea care e acum.De fapt am si vazut show-uri inregistrare desigur.

Now listening to: Michael Jackson-Thriller

Cliseic kind of mood.

Bai,chiar vine Craciunul.E ora 02.32 dimineata,da,posibil sa am insomnie.Nu stiu la ce sa ma gandesc mai intai.La faptul ca vine vacanta,ca scap de scoala pentru o mica perioada,ca o sa primesc cadouri,ca plec la Petrosani sa-l vad pe tati sau ca perioada asta a anului de obicei imi aduce o stare excelenta?La toate.

Abia astept vacanta asta sa profit din plin de ea.Un fel de binecuvantare pentru mine anul asta,cred ca asta o sa fie singura vacanta de care pot sa profit integral fara sa ma afecteze intr-un mod negativ.

Abia astept sa vad ce gasesc sub brad,ca oamenii din jur importanti pentru mine o sa-mi ofere un zambet,un zambet pe care il asteptam de ceva vreme,ceva de durata nu care sa dureze 2-3-4 zile apoi sa se transforme intr-o grimasa ciudata.Nu mai vreau fericire fictiva,vreau ceva adevarat,palpabil.Chiar imi place sa primesc si sa ofer.

Nu mai am rabdare.Astept sa vina sambata cat mai repede.Saptamana viitoare la ora asta o sa fiu la tata si o sa-i spun cat de mult il iubesc.Mi-e tare dor de el.Mi-e tare dor de tot ce e acolo,de camera mea de acolo,de noptile tarzii pe care le petreceam in fata laptopului cu scrumiera langa mine sau uitandu-ma la televizor pana dimineata si fumand un Marlboro lights lung pana la filtru.Mi-e asa de dor de masina lui cu mirosul specific,de parfumul lui,de discutiile noastre si de imbratisarile parintesti pe care mi le oferea,de glumele noastre,de terasa de la Hotel Petrosani in care beam cate un Redd's de fiecare data.Mi-e dor de Serparie,de cartierul Aeroport unde mergeam mereu.Abia astept sa vad zapada de acolo pentru prima oara pe anul asta si sa stiu ca am experimentat chestia asta prima oara pe anul asta alaturi de tata.Cateodata chiar am nevoie de prezenta lui,efectiv.Nu doar sa stiu ca e acolo...

Stii...nu stiu de ce mereu cand se apropie Craciunul ma simt asa de bine.O fi de la aer?Ma indoiesc.Sau de la luminite?Eh,de multe ori vad luminite,nu neaparat de Craciun.De forfoteala din magazine?O urasc.De mirosul scortisoarei amestecat cu mirosul de coca?Nu e ceva foarte special.Pur si simplu,perioada asta in care vad multi oameni zambind imi face bine din punct de vedere psihic.Uit cat de rai sunt oamenii in general.Uit defectele tuturor.Imi place sa mi se spuna "Craciun fericit" si atat.Chiar de la persoane de la care n-am mai primit nici o veste de mult,care am crezut ca m-au uitat.E un sentiment atat de reconfortant...Pana si massurile alea de pe yahoo nu mi se mai par atat de enervante ca inainte.Nici oamenii care m-au dezamagit de-a lungul anilor,lunilor,saptamanilor sau chiar zilelor ma fac fericiti doar spunandu-mi "Craciun fericit".Ma intrebi ce vreau de Craciun?Ofera-mi o urare si o sa ma faci sa zambesc.Spune-mi asta cu sinceritate si o sa ma faci fericita.

In perioada asta mai am nevoie si de o imbratisare sincera.Am nevoie sa stiu ca am persoanele importante mie alaturi.Am nevoie sa ma comport ca un copil si nu imi pasa daca o sa deranjeze pe cineva.Am nevoie de un sarut cu aroma de vanilie,un sarut cu ochii inchisi asa ca in filme(nu tin neaparat ca ridicatul piciorului sa fie prezent,stiti voi,cliseic move).Ia-ma de mana si hai sa evadam din nimicul asta care ne inconjoara pe toti,aparent fara scapare.Vreau un pic de fericire.O esenta imi ajunge.Craciun fericit,dragii mei :)

Mood for:


Love, love is a verb
Love is a doing word
Fearless on my breath
Gentle impulsions
Shakes me makes me lighter
Fearless on my breath

P.s.Acum e ora 02.52

Post for Horea

Si asta e pentru Mar Verde.Da,faimosul Mar verde,toata lumea il cunoaste,toata lumea il vrea.Uite ca am postat,de acum postez zilnic ca sa nu mai zici ca scriu o data la doua saptamani,not true.He's the man ;;)

And now,advertising.---> http://marverde.wordpress.com/
http://marverde.wordpress.com/
http://marverde.wordpress.com/
http://marverde.wordpress.com/
http://marverde.wordpress.com/
http://marverde.wordpress.com/
http://marverde.wordpress.com/
http://marverde.wordpress.com/
http://marverde.wordpress.com/
http://marverde.wordpress.com/

Ti-am facut si reclama,o sa fii si mai faimos.Te pupa Clau.

"In fiecare zi Dumnezeu se roaga la Mine" de Chris Simon

"Tigarea poate fi fumata de cineva la fel de bine cum poate sa se fumeze singura.Misterul este ca ea nu poate fi fumata daca cineva nu o aprinde."

"Privesc pe fereastra.Ochii mi se duc departe,pe breteaua sutienului care cazuse pe bratul stang.Culoarea ei rosie trada tristetea femeii...Era un rosu stins de sfarsit de octombrie.Una din ferestre avea gratii.Respiratia se oprea acolo.Cealalta fereastra av ea aripi.Iubirea ei se inalta acolo.Dar Acolo Sus,in afara de ea nu venea nimeni."

"Este incitant sa cauti in ceea ce pare a fi comun,ceva special.Este interesant sa speri ca poti sa descoperi,in pustie,suflare.Este o lupta a fatalitatii,a implacabilului."

"O singura data m-ai strans in brate,m-ai strans cu patima ca pe o amanta,m-ai ucis cu durere ca pe o pasare,m-ai dorit cu iubire ca pe un nufar.O singura data m-ai cuprins intre bratele tale,m-ai cuprins puternic dar sincer si puternic de putin si de frica,sa nu ma zdrobesti cu imbratisarea ta,m-ai desprins.
Daca o singura clipa ti-ai mai deschide bratele si m-ai chema in vraja lor,as inchide ochii si ca-ntr-o transa...ti-as cadea prada.
Trebuie doar ca bratele tale sa ramana aripi,sa ne arda,sa ne zboare,sa ne stranga mai mult decat o singura data."

"A tine un jurnal este un act de mare curaj,pentru ca nu este altceva decat dezgolirea propriei tale fiinte,de la emotii la ganduri,de la fapte la neimpliniri,in fata unei simple foi de hartie."

"A fost pentru prima oara cand am facut dragoste si am reusit sa ma despart de mine.Nu mai aveam control,nu mai aveam putere sa-mi misc buzele.nu mai reuseam sa-mi urmaresc nici respiratia.Cearceaful era inmuiat in sudoarea acestui abandon de cateva minute iar mintea s-a oprit si a cedat furiei starnite de corpurile noastre.Pana si orgasmul s-a transformat violent in imaginea unei bombe care a explodat si a lasat pamantul fara viata.Stateam anchilozati si nu ne puteam desprinde corpurile."

"Daca cineva ma va iubi vreodata,acela ma va iubi in intuneric.Pentru ca nu va iubi ce va vedea.Va iubi ceea ce respira in acea bezna divina."

"Catara-te pe mine ca o umbra stinghera.aAgata-te de mine ca si crengile de tulpina bradului.Rupe-te de mine ca frunzele in caderea anilor.Inchide-ma in bataia vantului si opreste-ti definitiv respiratia.Cel putin asa vom muri impreuna.Caci odata in sangele tau m-am scurs."