Regrete

Am ajuns la concluzia ca nu e bine sa am regrete.Nu e bine nici sa-mi para rau ca s-a intamplat dar nici sa-mi para rau ca nu s-a intamplat.De ce sa imi para rau.Nu mi-a parut in viata mea rau pentru nimic,de ce sa incep de acum?Daca ar fi sa regret...as regreta ca am fost eu atat de proasta sa cred ca ar putea sa se intample ceva si ar fi o diferenta.As regreta ca mereu am zis ca nu o sa imi pese si mereu mi-a pasat.As regreta ca sunt naiva si chiar cred cand o persoana imi zice ceva.As regreta ca am crezut ca macar o sa existe comunicare,nu o sa se puna problema de ignorat si bagat capul in nisip ca strutul ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.Nu regret nimic de ce s-a intamplat,regret ca nu s-a intamplat mai mult.Am crezut ca se poate intampla mai mult,si mi s-a lasat impresia ca asa o sa fie.Cel mai rau e cand incerci sa derulez totul ca pe un filmulet sa-mi dau seama daca am gresit undeva.Chiar nu pot sa inteleg.In concluzie,pentru ca oricum postul nu e facut sa intelegeti ceva din el,nu e bina sa aveti regrete.Nu e bine sa va para rau pentru nimic pentru ca toate experientele prin care ati trecut v-au facut sa fiti oamenii de acum.Iar cand cineva o sa va intrebe ce preferati,sa va para rau pentru ca ati facut sau sa va para rau ca nu ati facut,asigurati-va ca nu ii raspundeti nimic,sau ca ii spuneti ca nu vreti sa va para rau.