vineri, 30 octombrie 2009

A fost odata ca niciodata o fetita mica , mica

            A fost odata ca niciodata o fetita mica , da' mica rau de tot . Era blonda , cu tenul alb ca neaua si ochii verzi . O chema Ada . Am cunoscut-o cand eram clasa a10a la liceu , ea era boboaca , abia venise in Sava . Mi-a placut inocenta ei si felul in care le zambea oamenilor . Printre multi alti boboci , am avut privilegiul sa o cunosc si pe ea , sa vorbesc cu ea , sa ies cu ea si impreuna cu alti colegi din liceu . Am trecut impreuna si prin momente de panica legate de capitolul din Parcul Ana Davila ( si cunoscatorii stiu despre ce vorbesc ) , si prin momente pline de rasete . . . am avut momente chiar frumoase in special in anul ala .


           N-o sa uit niciodata ca imi spuneai "mamaie" pentru ca imi apar fire de par alb , si nu aveam cum sa ma supar pe tine , pentru ca o ziceai asa de frumos ca mereu dupa aia ma strambam la tine si te luam in brate ca mi-era tare drag de tine , asa micuta cum erai tu . Imi pare rau ca nu am mai iesit in clasa a11a si a12a la fel de mult . . . dar mereu mi-ai fost tare draga . Nu exista persoana pe care sa nu o poti face sa rada , aveai cel mai molipsitor ras .

          Si acum nu imi vine sa cred , mi-e rusine fata de mine si fata de tine ca nu am putut sa fiu astazi sa te vad pentru ultima data , sa iti pun o floare , sa imi iau un "Adio" . . . dar nu am putut . Stau acum si plang la gandul ca poate am fost prea slaba , poate ar fi trebuit sa fac un sacrificiu , am fost prea egoista . Am crezut ca ceea ce nu te atinge nu te poate rani , dar acum ma simt si mai rau . Iti vad imaginea intr-una in fata ochilor mei si nu imi vine sa cred ce s-a intamplat . Nu-mi vine sa cred ca tu nu mai esti , ca nu o sa iti mai vad zambetul niciodata , ca nu o sa te mai invart la mine in brate sau ca nu o sa te mai iau in carca . Singurul lucru pentru care ma bucur este ca am in minte si in inima chipul tau asa cum era el ... nu asa cum a fost azi . Vreau sa mi te amintesc mereu asa plina de viata cum te stiam eu . As fi vrut sa stii cat de mult te-am apreciat si cat de mult ma bucur ca am avut privilegiul sa te cunosc . Dar sigur ma auzi , acum deja esti inger . Daca acum ma auzi , te rog , iarta-ma ca nu am avut taria sa vin azi . Iarta-ma .

           Maine as vrea  sa trec pe la biserica sa aprind o lumanare pentru ea . Fac un apel pentru toti care au cunoscut-o si celor care nu au cunoscut-o... cand aveti ocazia , cand vedeti o biserica , intrati 2 minute si aprindeti o lumanare pentru sufletul ei , pentru odihna ei .

           Adresandu-ma acum oamenilor care au cunoscut-o pe Ada , as vrea sa o pastram mereu in sufletul nostru , sa ne gandim la ea , sa ne amintim de momente petrecute cu ea , orice numai sa-i pastram amintirea vie pentru ca merita asta . Condoleante parintilor ei si rudelor . Dumnezeu s-o ierte si s-o odihneasca ! Nu o sa te uit niciodata .




         Stau si ma gandesc acum , de ce se intampla astfel de tragedii?! De ce oamenii cei mai buni parasesc planeta si persoanele care fac mereu rau nu primesc nici o pedeapsa ?  Pot sa ma declar o fire credincioasa , si de multe ori am spus ca poate Dumnezeu are un plan , poate ca toate se intampla cu un rost . Dar nu pot sa nu ma intreb de ce... este a doua persoana draga pe care o pierd anul asta , si nu inteleg de ce . Tocmai oamenii care sunt plini de viata , care stiu cum sa aprecieze fiecare moment si fiecare zi , tocmai pe ei ii ia Dumnezeu . Ei ar fi meritat sa traiasca viata asta pana la ultima picatura , pana ajungeau oameni in varsta , impliniti , cu nepoti , copii si cu un om alaturi pe care sa-l fi iubit toata viata . Sa isi dea duhul cu zambetul pe buze pentru ca intr-adevar a trecut prin toate momentele vietii , si fericite , si mai putin fericite , dar sa fie impliniti . Nu asa . . . De ce fiintele care nu stiu sa aprecieze viata si isi bat mereu joc de ea , ajung sa profite mai mult de timp  si de viata? De ce nu exista dreptate ? Nu pot sa nu ma gandesc ca sunt oameni care se drogheaza cu heroina sau oameni care isi taie venele dorindu-si sa moara si tot traiesc . Asta nu inseamna sa iti bati joc de viata ? Asta nu inseamna sa dai cu piciorul la tot ce e frumos ? Nu mai stiu ce sa mai cred... nu mai vreau sa se intample atatea nedreptati . Nu mai vreau sa se intample atatea tragedii . Nu mai pot .

3 comentarii:

B85CSP spunea...

Ufff! Condoleanţe... Dumnezeu s-o ţină aproape de el dacă tot a luat-o, deşi avea multe de făcut şi aici...

Unknown spunea...

multumesc pentru ca i-ati fost aproape. mama ei.

mindfreak spunea...

Dumnezeu s'o ierte!cand am inceput sa citesc..ma gandeam sa spun ceva de genu`: "cred k e foarte mandra sa stie ca ai o parere atat de buna despre ea"..si apoi din ce citeam ma intristam..desi nu o cunosc..se vede din cele cateva poze veselia pe care o degaja zambetul ei.ai grija de tine..ai fost o prietena foarte buna pentru ea.