E 7.21 dimineata, luni 16 noiembrie si iar am pierdut o noapte. Nu imi place saptamana care urmeaza, ma asteapta nebunie la facultate. Dupa ce ca am fost racita saptamana trecuta acum m-a luat deja tare cu trei teste in doua zile si un proiect de prezentat. Yessssss happy happy joy joy. Abia astept sa vina vacanta ca nu-mi place. Noroc ca ma mai calmeaza nea' Damien Rice la ora asta dupa ce mi-am terminat si eu in sfarsit proiectul. Mai trebuie in power point si pot sa spun ca m-am spalat pe maini de Fundamente. Dupa aia urmeaza micro...acolo e omorul, Dumnezeu cu mila ca nu e de bine. De matematica nici nu mai vorbesc ca nici nu-mi vine sa ma duc :)) Numai cand pronunt cuvantul asta urat mi se face pielea de gaina si imi vine sa fug in Asia sa scap de ea. M-am hotarat ca vreau sa fiu mai organizata. Vreau sa imi scriu si eu in agenda, sa imi fac un program si sa si tin cont de el.
In alta ordine de idei, azi au venit prietenele mele cu masina in fata casei sa fumam si noi o tigara asa ca la 10 noaptea si sa vorbim. Nu am mai ras de mult timp asa cum am facut-o azi cu ele in masina. Nu am de gand sa spun despre ce am vorbit pentru ca nu se cuvine si credeti-ma ca nu v-ar placea sa aflati :)) Dar pentru mine a fost raiul pe pamant. Am ras, am fumat, am baut ice tea de fructe de padure si am vorbit cu fetele mele. Aaaa si am stat si la caldurica la Andreea in masina :> Viata dom'le, viata!
luni, 16 noiembrie 2009
marți, 3 noiembrie 2009
Random thoughts
Mi-e tare somn . Foarte somn , dar cum numai mie mi se intampla , atunci cand pun capul pe perna nu mai pot sa adorm . Dubios . Ma tot gandesc la ziua de azi , la lucruri care s-au intamplat zilele astea . Stiu ca nu e nimic nou dar simt nevoia sa accentuez ideea ca sunt foarte multi ciudati in lume . Cat de dobitoc sa fii sa te dai in spectacol sa primesti atentie ?! Unii dintre voi stiti , asa ca va puteti raspunde singuri la intrebarea asta . Asta e una bucata lucru care mi-a venit in cap .
Al doilea lucru la care ma gandesc este ca vreau un labrador. O sa ziceti ca il am pe Dodo , da , il am dar e mai mult monstru decat caine si imi ofera mai multa maralaia decat afectiune :)) Mie imi place de Lolek si Bolek . Sunt doi caini frumosi (maxim 6) din cartierul Crangasi , doi caini pe care i-as lua acasa daca as avea cum . Cei mai afectuosi caini din lume , yes sir!
Ma mai gandesc la faptul ca pentru saptamana viitoare trebuie sa-mi fac proiectul la fundamentele stiintei marfurilor si chiar n-am chef sa-l prezint. Presimt ca o sa incep sa ma balbai pe acolo si intr-un final o sa ma umfle si rasul. Ideea e ca nu am chef deloc de examene , proiecte , teste sau alte nebunii din astea .
Alta chestie care m-a pus pe ganduri e ca nu stiu cand sa dorm. Eu chiar vorbesc serios. As vrea sa dorm , dar v-am zis ca acum nu pot si atunci cand chiar nu am cum sa dorm pentru ca trebuie sa plec , abia atunci ma apuca somnul ala cel mai dulce si cel mai profund , ca si la mine se aplica legiile lui Murphy , ce credeati ca numai voua ?!
Vreau sa plec la munte sau undeva unde sa zac in casa , la caldura in timp ce afara ninge. Da ma, nu vreau sa ies sa ma joc cu zapada sau alte nebunii , vreau sa ma uit la televizor , sa stau in pat , sa fumez si sa beau o cafea in timp ce afara ninge ca naiba si e frig de crapa pietrele. I'm a sick human , I know.
In alta ordine de idei , ma simt foarte mandra de mine ca sunt power user pe SceneFz si am ratie 4 B-) Sunt tare , ce naiba. (De fapt cablul de net al prietenului meu e cel mai tare , si el , pentru ca m-a lasat sa-l strecor pe laptop , dar ramane secretul nostru :D ) .
Ma gandesc numai la episoadele de maine din How I met your mother si Two and a half men. Woaaaaaa cum ma scol iau torrentele si maine seara cand vin obosita de la facultate am la ce ma uita.
V-am spus cat de mult imi doresc sa ies sa fac poze din nou? Dar iar nu mai am timp , iar nu mai am ocazia si evident , iar mi-e lene . :| Daca exista cineva care vrea sa ma scoata la un photo session , va rog anuntati-ma ca o sa ajunga aparatul ala sa faca radacini in biblioteca la cat timp a stat singurel acolo .
Hai ca am iesit ca intre timp mi s-a facut somn . Stiam eu ca o sa se intample asta :D Pupix si toate cele bune.
P.s.Gradul de retardenie pe acest blog este la un nivel ridicat , asa ca daca stati prost cu inima va rog sa parasiti site-ul . Multumesc.
Al doilea lucru la care ma gandesc este ca vreau un labrador. O sa ziceti ca il am pe Dodo , da , il am dar e mai mult monstru decat caine si imi ofera mai multa maralaia decat afectiune :)) Mie imi place de Lolek si Bolek . Sunt doi caini frumosi (maxim 6) din cartierul Crangasi , doi caini pe care i-as lua acasa daca as avea cum . Cei mai afectuosi caini din lume , yes sir!
Alta chestie care m-a pus pe ganduri e ca nu stiu cand sa dorm. Eu chiar vorbesc serios. As vrea sa dorm , dar v-am zis ca acum nu pot si atunci cand chiar nu am cum sa dorm pentru ca trebuie sa plec , abia atunci ma apuca somnul ala cel mai dulce si cel mai profund , ca si la mine se aplica legiile lui Murphy , ce credeati ca numai voua ?!
Vreau sa plec la munte sau undeva unde sa zac in casa , la caldura in timp ce afara ninge. Da ma, nu vreau sa ies sa ma joc cu zapada sau alte nebunii , vreau sa ma uit la televizor , sa stau in pat , sa fumez si sa beau o cafea in timp ce afara ninge ca naiba si e frig de crapa pietrele. I'm a sick human , I know.
In alta ordine de idei , ma simt foarte mandra de mine ca sunt power user pe SceneFz si am ratie 4 B-) Sunt tare , ce naiba. (De fapt cablul de net al prietenului meu e cel mai tare , si el , pentru ca m-a lasat sa-l strecor pe laptop , dar ramane secretul nostru :D ) .
Ma gandesc numai la episoadele de maine din How I met your mother si Two and a half men. Woaaaaaa cum ma scol iau torrentele si maine seara cand vin obosita de la facultate am la ce ma uita.V-am spus cat de mult imi doresc sa ies sa fac poze din nou? Dar iar nu mai am timp , iar nu mai am ocazia si evident , iar mi-e lene . :| Daca exista cineva care vrea sa ma scoata la un photo session , va rog anuntati-ma ca o sa ajunga aparatul ala sa faca radacini in biblioteca la cat timp a stat singurel acolo .
Hai ca am iesit ca intre timp mi s-a facut somn . Stiam eu ca o sa se intample asta :D Pupix si toate cele bune.
P.s.Gradul de retardenie pe acest blog este la un nivel ridicat , asa ca daca stati prost cu inima va rog sa parasiti site-ul . Multumesc.
vineri, 30 octombrie 2009
A fost odata ca niciodata o fetita mica , mica
A fost odata ca niciodata o fetita mica , da' mica rau de tot . Era blonda , cu tenul alb ca neaua si ochii verzi . O chema Ada . Am cunoscut-o cand eram clasa a10a la liceu , ea era boboaca , abia venise in Sava . Mi-a placut inocenta ei si felul in care le zambea oamenilor . Printre multi alti boboci , am avut privilegiul sa o cunosc si pe ea , sa vorbesc cu ea , sa ies cu ea si impreuna cu alti colegi din liceu . Am trecut impreuna si prin momente de panica legate de capitolul din Parcul Ana Davila ( si cunoscatorii stiu despre ce vorbesc ) , si prin momente pline de rasete . . . am avut momente chiar frumoase in special in anul ala .
N-o sa uit niciodata ca imi spuneai "mamaie" pentru ca imi apar fire de par alb , si nu aveam cum sa ma supar pe tine , pentru ca o ziceai asa de frumos ca mereu dupa aia ma strambam la tine si te luam in brate ca mi-era tare drag de tine , asa micuta cum erai tu . Imi pare rau ca nu am mai iesit in clasa a11a si a12a la fel de mult . . . dar mereu mi-ai fost tare draga . Nu exista persoana pe care sa nu o poti face sa rada , aveai cel mai molipsitor ras .
Si acum nu imi vine sa cred , mi-e rusine fata de mine si fata de tine ca nu am putut sa fiu astazi sa te vad pentru ultima data , sa iti pun o floare , sa imi iau un "Adio" . . . dar nu am putut . Stau acum si plang la gandul ca poate am fost prea slaba , poate ar fi trebuit sa fac un sacrificiu , am fost prea egoista . Am crezut ca ceea ce nu te atinge nu te poate rani , dar acum ma simt si mai rau . Iti vad imaginea intr-una in fata ochilor mei si nu imi vine sa cred ce s-a intamplat . Nu-mi vine sa cred ca tu nu mai esti , ca nu o sa iti mai vad zambetul niciodata , ca nu o sa te mai invart la mine in brate sau ca nu o sa te mai iau in carca . Singurul lucru pentru care ma bucur este ca am in minte si in inima chipul tau asa cum era el ... nu asa cum a fost azi . Vreau sa mi te amintesc mereu asa plina de viata cum te stiam eu . As fi vrut sa stii cat de mult te-am apreciat si cat de mult ma bucur ca am avut privilegiul sa te cunosc . Dar sigur ma auzi , acum deja esti inger . Daca acum ma auzi , te rog , iarta-ma ca nu am avut taria sa vin azi . Iarta-ma .
Maine as vrea sa trec pe la biserica sa aprind o lumanare pentru ea . Fac un apel pentru toti care au cunoscut-o si celor care nu au cunoscut-o... cand aveti ocazia , cand vedeti o biserica , intrati 2 minute si aprindeti o lumanare pentru sufletul ei , pentru odihna ei .
Adresandu-ma acum oamenilor care au cunoscut-o pe Ada , as vrea sa o pastram mereu in sufletul nostru , sa ne gandim la ea , sa ne amintim de momente petrecute cu ea , orice numai sa-i pastram amintirea vie pentru ca merita asta . Condoleante parintilor ei si rudelor . Dumnezeu s-o ierte si s-o odihneasca ! Nu o sa te uit niciodata .
Stau si ma gandesc acum , de ce se intampla astfel de tragedii?! De ce oamenii cei mai buni parasesc planeta si persoanele care fac mereu rau nu primesc nici o pedeapsa ? Pot sa ma declar o fire credincioasa , si de multe ori am spus ca poate Dumnezeu are un plan , poate ca toate se intampla cu un rost . Dar nu pot sa nu ma intreb de ce... este a doua persoana draga pe care o pierd anul asta , si nu inteleg de ce . Tocmai oamenii care sunt plini de viata , care stiu cum sa aprecieze fiecare moment si fiecare zi , tocmai pe ei ii ia Dumnezeu . Ei ar fi meritat sa traiasca viata asta pana la ultima picatura , pana ajungeau oameni in varsta , impliniti , cu nepoti , copii si cu un om alaturi pe care sa-l fi iubit toata viata . Sa isi dea duhul cu zambetul pe buze pentru ca intr-adevar a trecut prin toate momentele vietii , si fericite , si mai putin fericite , dar sa fie impliniti . Nu asa . . . De ce fiintele care nu stiu sa aprecieze viata si isi bat mereu joc de ea , ajung sa profite mai mult de timp si de viata? De ce nu exista dreptate ? Nu pot sa nu ma gandesc ca sunt oameni care se drogheaza cu heroina sau oameni care isi taie venele dorindu-si sa moara si tot traiesc . Asta nu inseamna sa iti bati joc de viata ? Asta nu inseamna sa dai cu piciorul la tot ce e frumos ? Nu mai stiu ce sa mai cred... nu mai vreau sa se intample atatea nedreptati . Nu mai vreau sa se intample atatea tragedii . Nu mai pot .
Si acum nu imi vine sa cred , mi-e rusine fata de mine si fata de tine ca nu am putut sa fiu astazi sa te vad pentru ultima data , sa iti pun o floare , sa imi iau un "Adio" . . . dar nu am putut . Stau acum si plang la gandul ca poate am fost prea slaba , poate ar fi trebuit sa fac un sacrificiu , am fost prea egoista . Am crezut ca ceea ce nu te atinge nu te poate rani , dar acum ma simt si mai rau . Iti vad imaginea intr-una in fata ochilor mei si nu imi vine sa cred ce s-a intamplat . Nu-mi vine sa cred ca tu nu mai esti , ca nu o sa iti mai vad zambetul niciodata , ca nu o sa te mai invart la mine in brate sau ca nu o sa te mai iau in carca . Singurul lucru pentru care ma bucur este ca am in minte si in inima chipul tau asa cum era el ... nu asa cum a fost azi . Vreau sa mi te amintesc mereu asa plina de viata cum te stiam eu . As fi vrut sa stii cat de mult te-am apreciat si cat de mult ma bucur ca am avut privilegiul sa te cunosc . Dar sigur ma auzi , acum deja esti inger . Daca acum ma auzi , te rog , iarta-ma ca nu am avut taria sa vin azi . Iarta-ma .
Maine as vrea sa trec pe la biserica sa aprind o lumanare pentru ea . Fac un apel pentru toti care au cunoscut-o si celor care nu au cunoscut-o... cand aveti ocazia , cand vedeti o biserica , intrati 2 minute si aprindeti o lumanare pentru sufletul ei , pentru odihna ei .
Adresandu-ma acum oamenilor care au cunoscut-o pe Ada , as vrea sa o pastram mereu in sufletul nostru , sa ne gandim la ea , sa ne amintim de momente petrecute cu ea , orice numai sa-i pastram amintirea vie pentru ca merita asta . Condoleante parintilor ei si rudelor . Dumnezeu s-o ierte si s-o odihneasca ! Nu o sa te uit niciodata .
Stau si ma gandesc acum , de ce se intampla astfel de tragedii?! De ce oamenii cei mai buni parasesc planeta si persoanele care fac mereu rau nu primesc nici o pedeapsa ? Pot sa ma declar o fire credincioasa , si de multe ori am spus ca poate Dumnezeu are un plan , poate ca toate se intampla cu un rost . Dar nu pot sa nu ma intreb de ce... este a doua persoana draga pe care o pierd anul asta , si nu inteleg de ce . Tocmai oamenii care sunt plini de viata , care stiu cum sa aprecieze fiecare moment si fiecare zi , tocmai pe ei ii ia Dumnezeu . Ei ar fi meritat sa traiasca viata asta pana la ultima picatura , pana ajungeau oameni in varsta , impliniti , cu nepoti , copii si cu un om alaturi pe care sa-l fi iubit toata viata . Sa isi dea duhul cu zambetul pe buze pentru ca intr-adevar a trecut prin toate momentele vietii , si fericite , si mai putin fericite , dar sa fie impliniti . Nu asa . . . De ce fiintele care nu stiu sa aprecieze viata si isi bat mereu joc de ea , ajung sa profite mai mult de timp si de viata? De ce nu exista dreptate ? Nu pot sa nu ma gandesc ca sunt oameni care se drogheaza cu heroina sau oameni care isi taie venele dorindu-si sa moara si tot traiesc . Asta nu inseamna sa iti bati joc de viata ? Asta nu inseamna sa dai cu piciorul la tot ce e frumos ? Nu mai stiu ce sa mai cred... nu mai vreau sa se intample atatea nedreptati . Nu mai vreau sa se intample atatea tragedii . Nu mai pot .
miercuri, 30 septembrie 2009
Bufna Imbufnata
Poate va intrebati ce e asta.Well...un nou blog de haine vintage.Stiu ca sunt peste tot si au inflorit in ultima vreme , dar chiar merita. Hainele sunt foarte ok , stare foarte buna , multe sunt de firma chiar . Am si eu de gand sa-mi iau o camasa de la ei , asa ca have fun exploring si aveti incredere .
http://bufnaimbufnata.blogspot.com
luni, 21 septembrie 2009
Peaceful Warrior
In noaptea asta am avut de invatat ceva. Dupa ce am vorbit cu una dintre cele mai importante persoane din viata mea (nu dau nume ca nu e frumos ) , m-am apucat sa ma uit la "Peaceful Warrior" , un dvd pe care l-am gasit din intamplare aruncat prin camera la tata . Mi s-a parut destul de interesanta povestea la inceput , mi-a atras atentia si m-am gandit sa ma mai uit si la altceva decat comedii / horror / aventura . Am vazut ca in rolul lui Dan Millman joaca Scott Mechilowicz , personajul principal din "Eurotrip" pe care banuiesc ca l-ati vazut cu totii . Nu stiam ce e de capul lui , dar m-a ajutat . Este unul dintre filmele care m-au impresionat cu adevarat . Fara sa iti dai seama chiar iti lasa o morala , te invata cum sa iti traiesti viata in asa fel incat sa fii fericit si sa iti reuseasca tot ce iti doresti . E un film pe care il recomand cu caldura tuturor care vor sa-si schimbe viata , nu sunt fericiti (cu ei insisi) sau oamenilor care vor sa atinga apogeul in viata lor .
Am invatat ca nu trebuie sa analizam fiecare cale pe care o alegem in viata asta , la urma urmei trebuie sa ne bucuram de "calatorie" , pentru ca ea ne face fericiti , nu destinatia . Am invatat ca trebuie sa avem mereu incredere in oamenii de langa noi , pentru ca asta ii ajuta pe ei si ne ajuta si pe noi sa vedem ce e mai bun in ei , sa le dam ocazia sa dea tot ce e mai bun din ei , nu sa-i descurajam si sa le spunem ce au/ ce nu au voie sa faca . Am invatat ca zi de zi , ora de ora , minut cu minut , secunda cu secunda , nu exista momente obisnuite . Asa le privim noi , pentru ca noi nu stam niciodata sa privim pur si simplu , noi analizam totul in ansamblu ceea ce e total gresit . In fiecare clipa , in fiecare coltisor din jurul nostru , se intampla momente cat se poate de neobisnuite , cat se poate de unice pe care noi nu le bagam de seama niciodata . Am invatat ca atunci cand iti doresti cu adevarat ceva , nu trebuie sa ai limite , trebuie sa muncesti pentru acel ceva , trebuie sa iti golesti mintea si sa actionezi pentru momentul respectiv , pentru tine , pentru placerea pe care ti-o face acel lucru , nu pentru scop , nu pentru bani sau obiecte sau reactiile celor din jur . Mereu facem ceea ce facem pentru noi , nu pentru altii .
Am invatat ca persoanele cele mai greu de iubit sunt cele care ne merita dragostea cel mai mult , si tot cei care au cel mai mult nevoie de ea . Am invatat ca trebuie sa traim in prezent , sa ne raportam la secunda respectiva , fara sa ne gandim la viitor sau la ce se va intampla . Am invatat ca atunci cand iubesti ceva nu trebuie sa renunti si ca asta depinde doar de noi . Am invatat ca atunci cand vrem cu adevarat ceva e imposibil ca dorinta noastra sa nu se implineasca , oricare ar fi calea pana la indeplinirea ei . Am invatat ca nu exista magie , ca totul vine din noi , din dorinta noastra , din dragostea noastra , din intelegerea noastra. Am invatat ca in viata trebuie sa razi , trebuie sa intelegi ca totul e in schimbare si ca nimic nu e asa cum credem noi . Am invatat ca niciodata nu e prea tarziu sa ne ducem viata pe drumul cel bun .
Iar acum o sa va dau cateva citate din film care mi-au placut mie cel mai mult . Enjoy :)
Socrates: A warrior does not give up what he loves, he finds the love in what he does
---------------------------
Socrates: I call myself a Peaceful Warrior... because the battles we fight are on the inside
---------------------------
Socrates: This moment is the only thing that matters
---------------------------
Dan Millman: The journey is what brings us happiness not the destination
Dan Millman: The ones who are hardest to love are usually the ones who need it the most.
Socrates: Those who are the hardest to love, need it the most
Socrates: There is only the journey
Socrates: A warrior is not about perfection or victory or invulnerability. He's about absolute vulnerability.
Socrates: There is no starting or stopping - only doing.
Dan Millman: There are no ordinary moments.
Socrates: It's the journey, not the destination.
Socrates: There's no greater purpose than service to others.
Socrates: Everyone wants to tell you what to do and what's good for you. They don't want you to find your own answers, they want you to believe theirs.
Dan Millman: Let me guess, and you want me to believe yours.
Socrates: No, I want you to stop gathering information from the outside and start gathering it from the inside.
Socrates: People are not theirs thoughts, they think they are, and it brings them all kinds of sadness.
Dan Millman: Life has just three rules?
Socrates: And you already know them...
Dan Millman: Paradox, humour, and change.
Socrates: Paradox...
Dan Millman: Life is a mystery. Don't waste time trying to figure it out.
Socrates: Humour...
Dan Millman: Keep a sense of humour, especially about yourself. It is a strength beyond all measure.
Socrates: Change...
Dan Millman: Know that nothing stays the same.
Dan Millman: I took for granted what I could do. I was sloppy with my life; I'm scared but I feel like I got rid of all the old stuff and it was the right thing to do.
Socrates: Death isn't sad. The sad thing is: most people don't live at all.
Socrates: Sometimes you have to lose your mind before you come to your senses.
Socrates: Do you know what's the difference between me and you?
Socrates: You practice gymnastics, I practice everything!
Am invatat ca nu trebuie sa analizam fiecare cale pe care o alegem in viata asta , la urma urmei trebuie sa ne bucuram de "calatorie" , pentru ca ea ne face fericiti , nu destinatia . Am invatat ca trebuie sa avem mereu incredere in oamenii de langa noi , pentru ca asta ii ajuta pe ei si ne ajuta si pe noi sa vedem ce e mai bun in ei , sa le dam ocazia sa dea tot ce e mai bun din ei , nu sa-i descurajam si sa le spunem ce au/ ce nu au voie sa faca . Am invatat ca zi de zi , ora de ora , minut cu minut , secunda cu secunda , nu exista momente obisnuite . Asa le privim noi , pentru ca noi nu stam niciodata sa privim pur si simplu , noi analizam totul in ansamblu ceea ce e total gresit . In fiecare clipa , in fiecare coltisor din jurul nostru , se intampla momente cat se poate de neobisnuite , cat se poate de unice pe care noi nu le bagam de seama niciodata . Am invatat ca atunci cand iti doresti cu adevarat ceva , nu trebuie sa ai limite , trebuie sa muncesti pentru acel ceva , trebuie sa iti golesti mintea si sa actionezi pentru momentul respectiv , pentru tine , pentru placerea pe care ti-o face acel lucru , nu pentru scop , nu pentru bani sau obiecte sau reactiile celor din jur . Mereu facem ceea ce facem pentru noi , nu pentru altii .
Am invatat ca persoanele cele mai greu de iubit sunt cele care ne merita dragostea cel mai mult , si tot cei care au cel mai mult nevoie de ea . Am invatat ca trebuie sa traim in prezent , sa ne raportam la secunda respectiva , fara sa ne gandim la viitor sau la ce se va intampla . Am invatat ca atunci cand iubesti ceva nu trebuie sa renunti si ca asta depinde doar de noi . Am invatat ca atunci cand vrem cu adevarat ceva e imposibil ca dorinta noastra sa nu se implineasca , oricare ar fi calea pana la indeplinirea ei . Am invatat ca nu exista magie , ca totul vine din noi , din dorinta noastra , din dragostea noastra , din intelegerea noastra. Am invatat ca in viata trebuie sa razi , trebuie sa intelegi ca totul e in schimbare si ca nimic nu e asa cum credem noi . Am invatat ca niciodata nu e prea tarziu sa ne ducem viata pe drumul cel bun .
Iar acum o sa va dau cateva citate din film care mi-au placut mie cel mai mult . Enjoy :)
Socrates: A warrior does not give up what he loves, he finds the love in what he does
---------------------------
Socrates: I call myself a Peaceful Warrior... because the battles we fight are on the inside
---------------------------
Socrates: This moment is the only thing that matters
---------------------------
Dan Millman: The journey is what brings us happiness not the destination
Dan Millman: The ones who are hardest to love are usually the ones who need it the most.
Socrates: Those who are the hardest to love, need it the most
Socrates: There is only the journey
Socrates: A warrior is not about perfection or victory or invulnerability. He's about absolute vulnerability.
Socrates: There is no starting or stopping - only doing.
Dan Millman: There are no ordinary moments.
Socrates: It's the journey, not the destination.
Socrates: There's no greater purpose than service to others.
Socrates: Everyone wants to tell you what to do and what's good for you. They don't want you to find your own answers, they want you to believe theirs.
Dan Millman: Let me guess, and you want me to believe yours.
Socrates: No, I want you to stop gathering information from the outside and start gathering it from the inside.
Socrates: People are not theirs thoughts, they think they are, and it brings them all kinds of sadness.
Dan Millman: Life has just three rules?
Socrates: And you already know them...
Dan Millman: Paradox, humour, and change.
Socrates: Paradox...
Dan Millman: Life is a mystery. Don't waste time trying to figure it out.
Socrates: Humour...
Dan Millman: Keep a sense of humour, especially about yourself. It is a strength beyond all measure.
Socrates: Change...
Dan Millman: Know that nothing stays the same.
Dan Millman: I took for granted what I could do. I was sloppy with my life; I'm scared but I feel like I got rid of all the old stuff and it was the right thing to do.
Socrates: Death isn't sad. The sad thing is: most people don't live at all.
Socrates: Sometimes you have to lose your mind before you come to your senses.
Socrates: Do you know what's the difference between me and you?
Socrates: You practice gymnastics, I practice everything!
vineri, 18 septembrie 2009
Things I think about these days
Hai sa recuperam...ce am facut eu vacanta asta? Pai mostly m-am ocupat cu bacul si admiterea. Un mic tip pentru cei care vor trece anul asta prin chin... nu va bateti capul prea tare cu bacul.Concentrati-va in special pentru admitere si pe materiile care va trebuie pe viitor.Pe mine personal bacul nu m-a ajutat cu nimic.A fost mult stress , nu neg , dar admiterea a fost principalul meu scop si marturisesc ca bacul a fost ca un antrenament pentru ce a urmat , pentru ca admiterea mi s-a parut floare la ureche fata de cele 6 probe pe parcursul a celor 2 saptamani.Simteam ca nu se mai termina , dar iata ca s-a terminat si chiar cu bine.
In alta ordine de idei , am fost la mare.Din pacate doar 4 zile.M-am simtit bine , am fost cu cateva dintre persoanele cele mai importante pentru mine deci a contat foarte mult. Scopul meu a fost acela de a ma relaxa , imi trebuiau 4 zile de liniste desi nu pot sa spun ca m-am linistit prea tare. Au fost cateva incidente pe care le regret , insa ma pot scuza pentru ca am avut circumstante atenuante. Am spus poate lucruri pe care le regret , insa cred ca au fost greseli din ambele parti. Gradul de paranoia si de iritabilitate din partea mea au atins la acea perioada valori maxime deci nu ma mira. Din pacate nu pot da timpul inapoi , cuvintele spuse vor ramane , imi pare rau ca s-a ajuns la asta dar eu imi asum responsabilitatea vorbelor venite din partea mea. Unele le regret , altele au fost spuse pe drept . Sper ca totul sa decurga asa cum e mai bine .
Si acum , da recunosc , sunt fericita raaaaaaau.Iubesc , sunt iubita si e cea mai frumoasa senzatie din lume . Nu mi-as dori nimic altceva decat ce am acum . Am cea mai frumoasa si cea mai buna persoana alaturi de mine si asta ma face cea mai extraordinara persoana din lume. E fantastic sentimentul si avand in vedere ca e prima oara cand simt asa ceva , mi se pare al naibii de ciudat si al naibii de bine. Acum inteleg eu de fapt ce inseamna treaba cu dependenta de cineva. Dar nu ma impotrivesc , imi place prea mult pentru a ma impotrivi. Cel mai frumos lucru din lume e sa planifici ceva cu persoana care ti-e alaturi , sa te gandesti la ce o sa faci maine cu ea , sa faceti tot impreuna , sa faceti brainstorming impreuna , sa o sustii in deciziile pe care le ia , sa il ajuti cu proiecte , sa faci tot ce e mai bine pentru voi. Si ieri in tren , in timp ce ma indreptam spre Petrosani am primit cel mai frumos din viata mea. Te iubesc.
joi, 10 septembrie 2009
Avem timp
Avem timp
de Octavian Paler
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Cand sa facem si asta - murim.
Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !!
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Restul ... depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Am invatat ca oricum ai taia
Orice lucru are doua fete
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde
Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti
Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am DREPTUL sa fiu suparat
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten
Oricum te va rani din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc
Si nu faptele sale
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Am invatat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata
Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore
Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.
Am invatat ca scrisul
Poate linisti durerile sufletesti
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede ...
Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.
Ca sa pot sa fiu iubit.
P.s.Avem timp pentru toate , nu trebuie sa ne grabim niciodata sau sa regretam ca nu am facut un anume lucru , mereu vom avea o a doua sansa pentru orice pentru ca de cele mai multe ori Dumnezeu are grija de asta.
Alaltaieri cineva mi-a spus ca a observat la mine un lucru ciudat.Sunt o persoana care nu poate sa spuna "nu" , care mereu incearca sa evite sa ii dezamageasca pe altii , pentru ca pentru mine conteaza prea mult oamenii din jur.Si am stat si m-am gandit la asta...Uneori nu e prea ok ce fac , dar cu riscul de a parea fraiera nu imi place sa ii fac pe altii sa sufere.Poate cateodata o fac involuntar , si imi pare rau pentru asta , dar pe urma regret si imi dau seama ca nu prea pot schimba nimic dar as vrea.
As vrea cei care ajung la acest post sa-l citeasca sa studieze cu atentie poezia.Este una dintre preferatele mele.Este atat de adevarata...in viata avem timp pentru orice , insa la sfarsit ne dam seama ca ne-am petrecut prea putin timp iubind si petrecand clipe cu cei dragi.Eu am ingrosat frazele pe care am considerat ca le-am invatat de-a lungul timpului , si as fi foarte curioasa sa imi spuneti si voi ce ati invatat in viata , realist vorbind , fara sa aveti tendinta de a va victimiza sau a fi prea duri cu voi...just let it flow.
joi, 27 august 2009
We have a lot to catch up
Yes,sir! A trecut foarte mult timp,stiu.Conteaza ca m-am intors,nu?Si...am terminat si cu bac si cu admitere si pot sa spun ca sunt foarte multumita cu mine.Bacul l-am terminat ok,si am intrat la Academia de Studii Economice la Facultatea de Comert,la buget si la Universitate la Facultatea de Sociologie la taxa,si da,se poate spune ca am o mare satisfactie dupa ce am terminat cu toate.Nu o sa mai continui si Facultatea de Sociologie,am de gand sa continui pe partea de turism din cadrul facultatii de comert.
In ceea ce priveste viata personala,totul merge ca pe roze.Este pentru prima oara dupa mult mult timp cand ma simt foarte bine cu mine si cu cei pe care ii am in jurul meu.Sunt indragostita,am alaturi cei mai buni prieteni pe care i-ar putea avea cineva si nu exista zi in care sa nu fiu cu zambetul pe buze.Cred ca pot sa spun ca este cea mai infloritoare perioada pe care am avut-o vreodata,lucru care acum cateva luni mi se parea aproape imposibil de realizat.But thank you all,pentru ca mi-ati fost alaturi atunci cand am avut nevoie de voi.
In alta ordine de idei,as vrea sa ma apuc din nou de fotografie.Mi-e dor sa imortalizez momente superbe din jur.Mi-e dor sa mai am satisfactia unei poze reusite.Dar toate o sa revina.In sfarsit,viata mea o ia pe drumul ei firesc si asta ma bucura enorm.
Promit ca o sa scriu din nou la fel de des ca inainte si o sa revin cu vesti din vacanta de vara care aproape a trecut.Multumesc din nou celor care au fost alaturi de mine atunci cand am avut nevoie,atunci cand aveam nevoie de un umar pe care sa plang si de un sfat.
Cel mai mult iti multumesc tie care ma sustii in orice si care m-ai ajutat sa trec peste cea mai grea perioada din viata mea.
In ceea ce priveste viata personala,totul merge ca pe roze.Este pentru prima oara dupa mult mult timp cand ma simt foarte bine cu mine si cu cei pe care ii am in jurul meu.Sunt indragostita,am alaturi cei mai buni prieteni pe care i-ar putea avea cineva si nu exista zi in care sa nu fiu cu zambetul pe buze.Cred ca pot sa spun ca este cea mai infloritoare perioada pe care am avut-o vreodata,lucru care acum cateva luni mi se parea aproape imposibil de realizat.But thank you all,pentru ca mi-ati fost alaturi atunci cand am avut nevoie de voi.
In alta ordine de idei,as vrea sa ma apuc din nou de fotografie.Mi-e dor sa imortalizez momente superbe din jur.Mi-e dor sa mai am satisfactia unei poze reusite.Dar toate o sa revina.In sfarsit,viata mea o ia pe drumul ei firesc si asta ma bucura enorm.
Promit ca o sa scriu din nou la fel de des ca inainte si o sa revin cu vesti din vacanta de vara care aproape a trecut.Multumesc din nou celor care au fost alaturi de mine atunci cand am avut nevoie,atunci cand aveam nevoie de un umar pe care sa plang si de un sfat.
Cel mai mult iti multumesc tie care ma sustii in orice si care m-ai ajutat sa trec peste cea mai grea perioada din viata mea.
duminică, 24 mai 2009
Wuthering Heights
Vreau sa-mi spuneti care varianta va place mai mult.Cea originala cantata de Kate Bush sau coverul cantat de Hayley Westenra.Mie personal imi place mai mult coverul.
Out on the winding, windy moors
We'd roll and fall in green.
You had a temper like my jealousy
Too hot, too greedy.
How could you leave me,
When I needed to possess you?
I hated you. but I loved you, too.
Bad dreams in the night
You told me I was going to lose the fight,
Leave behind my wuthering, wuthering
Wuthering Heights.
Heathcliff, it's me, I’m Cathy, I've come home and I´m so cold,
let me in your window
Heathcliff, it's me, I’m Cathy, I've come home and I´m so cold,
let me in your window.
Ooh, it gets dark! It gets lonely,
On the other side from you.
I pine a lot. I find the lot
Falls through without you.
I'm coming back, love,
Cruel Heathcliff, my one dream,
My only master.
Too long I roamed in the night.
I'm coming back to his side, to put it right.
I'm coming home to wuthering, wuthering,
Wuthering Heights,
Heathcliff, it's me, I’m Cathy, I've come home and I'm so cold,
let me in your window.
Heathcliff, it's me, I’m Cathy, I've come home and I'm so cold,
let me in your window.
Ooh! Let me have it.
Let me grab your soul away.
Ooh! Let me have it.
Let me grab your soul away.
You know it's me--Cathy!
Heathcliff, it's me, I’m Cathy, I've come home and I´m so cold,
let me in your window
Heathcliff, it's me, I’m Cathy, I've come home and I´m so cold,
let me in your window.
Heathcliff, it's me, I’m Cathy, I've come home and I'm so cold.
miercuri, 20 mai 2009
Un post in care nu stiu ce o sa scriu
Nu am nici cea mai mica idee despre ce o sa scriu azi,dar am chef,that's for sure!N-am de gand sa va plictisesc cu intamplarile mele de azi,nu am patit nimic care merita povestit. Doar ca azi cand mergeam pe strada ( evident cu castile in urechi,silence is not good ) am apucat sa ma uit putin in dreapta si in stanga.Oamenii sunt fascinanti.Ma gandeam sa stau o zi intreaga pe o banca intr-un parc,la o cafenea,sau sa merg in gara pur si simplu sa studiez comportamentul omului.Yeah,sounds stupid,but I really do like it.Lasand la o parte aparentele,daca esti atent la detalii poti sa citesti un om pe care il vezi pentru prima oara in viata ta foarte foarte usor.Trebuie doar sa urmaresti "limbajul corpului".Cine vrea sa ma acompanieze intr-o zi la asa ceva,just notice me.
Aaaaaa.Azi am primit 3 free hug-uri :) Da,same old campain.Dar a fost foarte tare.Chiar m-au facut sa zambesc si apreciez asta.Azi o fata pe care nici macar nu o cunosc m-a luat in brate si mi-a spus "Iti doresc sa fii sanatoasa si fericita,si sa ti se ideplineasca toate dorintele".Nu stiu daca ma credeti,dar a fost mai sincera decat multi care mi-au spus asta.Nu a fost ceva formal,s-a vazut ca a venit din suflet si a spus-o pentru ca a vrut ea,nu pentru ca ar fi obligat-o cineva.I smiled.I still am.
P.s.How I met your mother is....legen....wait for it wait for it....dary!!!!LEGENDARY :))
Aaaaaa.Azi am primit 3 free hug-uri :) Da,same old campain.Dar a fost foarte tare.Chiar m-au facut sa zambesc si apreciez asta.Azi o fata pe care nici macar nu o cunosc m-a luat in brate si mi-a spus "Iti doresc sa fii sanatoasa si fericita,si sa ti se ideplineasca toate dorintele".Nu stiu daca ma credeti,dar a fost mai sincera decat multi care mi-au spus asta.Nu a fost ceva formal,s-a vazut ca a venit din suflet si a spus-o pentru ca a vrut ea,nu pentru ca ar fi obligat-o cineva.I smiled.I still am.
P.s.How I met your mother is....legen....wait for it wait for it....dary!!!!LEGENDARY :))
luni, 11 mai 2009
Je t'aime...moi non plus!
Jane Birkin et Serge Gainsboroug.
in 1968, Jane si Serge au lansat impreuna melodia "Je t'aime... moi non plus" scrisa de Gainsbourg si interpretata de amandoi, au fost foarte aproape de un succes international. Versurile melodiei sunt explicit sexuale iar fondul este compus din sunete de placere scoase de o prezenta feminina (se presupune a fi o inregistrare a unui act sexual intre Jane si Serge) care culmineaza cu un orgasm zgomotos la finalul melodiei. Toate acestea au facut ca " Je t"aime... moi non plus " sa fie interzisa la statiile de radio din Italia, Suedia Spania si Marea Britanie si astfel melodia a devenit un succes comercial in tot restul Europei.
- "Je vais et je viens, entre tes reins" ("I go and I come, in between your loins")
- "Tu es la vague, moi l'île nue" ("You are the wave, I the naked island")
- "L'amour physique est sans issue" ("Physical love is a dead end").
duminică, 10 mai 2009
Mistocareala prin oras
Ieri.Dimineata am fost pe la cimitir,that was peaceful.Singura chestie care nu mi-a placut acolo au fost nenumaratii tigani care veneau sa cerseasca bani.Mi se pare tare absurd sa cersesti in cimitir,unde oamenii vin sa-si planga rudele,sa vina un tigan sa deranjeze si sa cerseasca bani.Eu in momentul ala imi venea sa il iau la suturi.
In fine,apoi am fost cu Ania prin Unirea sa imi caut adaptor de casti pentru mobil,si EVRIKAAAAA!Am gasit!Nu se pune ca mosul de la care le-am cumparat ne-a aratat "luna plina" in momentul in care s-a aplecat dupa ele.Ce priveliste,ai ai ai!:))
A urmat o plimbare pana in Mall Vitan cu scopul de a gasi vreun model de rochie pentru marele bal de absolvire.Dar evident,Oha rochie.Oha ceva frumos.Multe kitsch-uri pe metru patrat asa ca bleah,mi-am zis,hai mai repede sa beau o cafea.Evident ca nu am fost sa beau mai repede o cafea.Am mers in Debenhams sa ne uitam la lenjerie intima.Da,am dezvoltat o noua pasiune pentru port-jartiere,I'm sick.Am o mare dilema,ce rost au sutienele acelea cu gel in captuseala?Stiti voi,sau cele cu burete mare,care dubleaza volumul sanului.Acum ma adresez cu maxima sinceritate fetelor si le intreb:Voi credeti ca unui baiat i-ar placea asa ceva?De asta tot vi le procurati?Da,s-ar putea sa-i placa pana va dezbraca si constanta cu stupoare ca ceea ce credea el ca exista acolo,de fapt a fost o iluzie optica si ca acum a ramas cu o impresie gresita.Nu foarte placut.
Am vazut ieri si un clovn la mall.Era fun,as fi vrut sa-mi faca si mie o figura din baloane,dar nu m-am dus sa-l rog.Ma gandeam ca o sa creada ca fac asta intr-un mod ironic,desi nici macar nu se punea problema.Am preferat sa ma duc sa-mi iau tigari,si am gasit pietre pentru bricheta Zippo!De cand cautaaaaaam.Si am gasit un set de 6 pietre la 7 lei.Pretty convenient I think.Acum mi-am reinaugurat bricheta mea de suflet.Peste fix o saptamana face 5 luni.
In continuare ne-am plimbat prin mall,nu am gasit nimic,asa ca,cu chiu cu vai am convins-o pe Ania sa mergem sa beau un frappe la Starbucks pentru ca de mult tanjeam la asa ceva.Si am fost.Pot sa spun ca am ajuns pana in al 8-lea cer!Da,al 8-lea,imi mai trebuie si alte lucuri sa ajung pana la al 9-lea.Mi-am luat Dark Berry Frappuccino,si tin sa va spun ca nu am mai baut nicaieri un frappe atat de bun.E divin!Cel putin.Numai cand ma gandesc la gustul lui mi se lateste un zambet pe fata.Ahhhh.
Ulterior am auzit in baie niste pitipoance care ajunsesera la varsta mijlocie cum vorbeau despre tampoane si m-a scarbit la maxim,asa ca am taiat-o rapid spre Lipscani,strada Smardan,The Coffee Store,pentru a ma intalnit cu Mada,Tudor,Drag,Totoul,Andreea si Cerasela.Una dintre cele mai bune cafenele din Bucuresti,si cu o atmosfera boema,in centrul vechi al Bucurestiului,muzica este ok,produsele la fel.Cel putin divin.Aici a fost cea mai frumoasa parte din zi.Soare deja incepea sa apuna si nu mai era asa de cald.Era forfoteala mare,dar zgomotul facut de oamenii care treceau pe langa masa noastra nu era deranjant,dimpotriva era ca un zgomot de fond necesar care ma destresa.O tigara,un Ice tea de lamaie si prietenii mei.Ce poate fi mai frumos?
Dupa Coffee Store m-am intreptat spre casa,obosita deja cu gandul la pat.Am ajuns acasa,evident cu castile in urechi,am deschis calculatorul,mi-am pornit muzica si am inceput sa vorbesc cu domnul mirobolant(cel putin) pana m-a prins ora 01.30.Am ascultat Elliott Yamin,m-am intristat,am vazut teddy bears cu Manchester city,m-am binedispus,am ascultat muzica frantuzeasca,am ascultat Breakfast at Tiffany's,mai lipseste sa merg pe stadion.Si inca ceva dar nu spui ca nu e frumos.
Acum imi iau la revedere,pentru ca deja v-am plictisit pun pariu,si nu cred ca a ajuns nimeni sa citeasca tot,dar eu ma simt bine ca v-am povestit o zi mai draguta din viata mea.Va pup
P.s.Azi,ora 15.30 meci Manchester United-Manchester City.Hai Manchesteeeer City :x
In fine,apoi am fost cu Ania prin Unirea sa imi caut adaptor de casti pentru mobil,si EVRIKAAAAA!Am gasit!Nu se pune ca mosul de la care le-am cumparat ne-a aratat "luna plina" in momentul in care s-a aplecat dupa ele.Ce priveliste,ai ai ai!:))
A urmat o plimbare pana in Mall Vitan cu scopul de a gasi vreun model de rochie pentru marele bal de absolvire.Dar evident,Oha rochie.Oha ceva frumos.Multe kitsch-uri pe metru patrat asa ca bleah,mi-am zis,hai mai repede sa beau o cafea.Evident ca nu am fost sa beau mai repede o cafea.Am mers in Debenhams sa ne uitam la lenjerie intima.Da,am dezvoltat o noua pasiune pentru port-jartiere,I'm sick.Am o mare dilema,ce rost au sutienele acelea cu gel in captuseala?Stiti voi,sau cele cu burete mare,care dubleaza volumul sanului.Acum ma adresez cu maxima sinceritate fetelor si le intreb:Voi credeti ca unui baiat i-ar placea asa ceva?De asta tot vi le procurati?Da,s-ar putea sa-i placa pana va dezbraca si constanta cu stupoare ca ceea ce credea el ca exista acolo,de fapt a fost o iluzie optica si ca acum a ramas cu o impresie gresita.Nu foarte placut.
Am vazut ieri si un clovn la mall.Era fun,as fi vrut sa-mi faca si mie o figura din baloane,dar nu m-am dus sa-l rog.Ma gandeam ca o sa creada ca fac asta intr-un mod ironic,desi nici macar nu se punea problema.Am preferat sa ma duc sa-mi iau tigari,si am gasit pietre pentru bricheta Zippo!De cand cautaaaaaam.Si am gasit un set de 6 pietre la 7 lei.Pretty convenient I think.Acum mi-am reinaugurat bricheta mea de suflet.Peste fix o saptamana face 5 luni.
In continuare ne-am plimbat prin mall,nu am gasit nimic,asa ca,cu chiu cu vai am convins-o pe Ania sa mergem sa beau un frappe la Starbucks pentru ca de mult tanjeam la asa ceva.Si am fost.Pot sa spun ca am ajuns pana in al 8-lea cer!Da,al 8-lea,imi mai trebuie si alte lucuri sa ajung pana la al 9-lea.Mi-am luat Dark Berry Frappuccino,si tin sa va spun ca nu am mai baut nicaieri un frappe atat de bun.E divin!Cel putin.Numai cand ma gandesc la gustul lui mi se lateste un zambet pe fata.Ahhhh.
Ulterior am auzit in baie niste pitipoance care ajunsesera la varsta mijlocie cum vorbeau despre tampoane si m-a scarbit la maxim,asa ca am taiat-o rapid spre Lipscani,strada Smardan,The Coffee Store,pentru a ma intalnit cu Mada,Tudor,Drag,Totoul,Andreea si Cerasela.Una dintre cele mai bune cafenele din Bucuresti,si cu o atmosfera boema,in centrul vechi al Bucurestiului,muzica este ok,produsele la fel.Cel putin divin.Aici a fost cea mai frumoasa parte din zi.Soare deja incepea sa apuna si nu mai era asa de cald.Era forfoteala mare,dar zgomotul facut de oamenii care treceau pe langa masa noastra nu era deranjant,dimpotriva era ca un zgomot de fond necesar care ma destresa.O tigara,un Ice tea de lamaie si prietenii mei.Ce poate fi mai frumos?
Dupa Coffee Store m-am intreptat spre casa,obosita deja cu gandul la pat.Am ajuns acasa,evident cu castile in urechi,am deschis calculatorul,mi-am pornit muzica si am inceput sa vorbesc cu domnul mirobolant(cel putin) pana m-a prins ora 01.30.Am ascultat Elliott Yamin,m-am intristat,am vazut teddy bears cu Manchester city,m-am binedispus,am ascultat muzica frantuzeasca,am ascultat Breakfast at Tiffany's,mai lipseste sa merg pe stadion.Si inca ceva dar nu spui ca nu e frumos.
Acum imi iau la revedere,pentru ca deja v-am plictisit pun pariu,si nu cred ca a ajuns nimeni sa citeasca tot,dar eu ma simt bine ca v-am povestit o zi mai draguta din viata mea.Va pup
P.s.Azi,ora 15.30 meci Manchester United-Manchester City.Hai Manchesteeeer City :x
joi, 7 mai 2009
Manchester thing
Well,nu prea am ce sa scriu nou.Am promis ca azi o sa scriu ceva pe blog si am de gand sa ma tin de promisiune.Azi a fost o zi cam plictisitoare si lipsita de evenimente ca si saptamana asta de altfel.Singura chestie mai interesanta pe care am aflat-o este ca in afara de Manchester United exista Manchester City.Gata,clar mi-am orientat iubirea catre Manchester City.Sa ma anunte cine se va duce vreodata la un meci de-al lor,vinnnnn!Cu riscul sa ma intorc in pungi in Romania.It's worth it.Tot respectul pentru englezi si pentru suporterii de acolo,asa huligani cum sunt ei,fac toate meciurile mult mai palpitante.
Cand o sa am ce sa povestesc palpitant promit sa revin.Clau Radau hu hau isi ia ramas bun de la voi.Pa!
P.s.Hai Steauaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa! :D
Cand o sa am ce sa povestesc palpitant promit sa revin.Clau Radau hu hau isi ia ramas bun de la voi.Pa!
P.s.Hai Steauaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa! :D
miercuri, 6 mai 2009
Zero 7 - In the waiting line
Wait in line
'Till your time
Ticking clock
Everyone stop
Everyone's saying different things to me
Different things to me
Everyone's saying different things to me
Different things to me
Woooohh
Do you believe
In what you see
There doesn't seem to be anybody else who agrees with me
Do you believe
In what you see
Motionless wheel
Nothing is real
Wasting my time
In the waiting line
Do you believe in
What you see
Nine to five
Living lies
Everyday
Stealing time
Everyone's taking everything they can
Everything they can
Everyone's taking everything they can
Everything they can
Woooohh
Do you believe
In what you feel
It doesn't seem to be anybody else who agrees with me
Do you believe
In what you see
Motionless wheel
Nothing is real
Wasting my time
In the waiting line
Do you believe
In what you see
Ah and I'll shout and I'll scream
But I'd rather not have seen
And i'll hide away for another day
Do you believe
In what you see
Motionless wheel
Nothing is real
Wasting my time
In the waiting line
Do you believe
In what you see
Everyone's saying different things to me
Different things to me
Different things to me
Different things to me
Different things to me
Everyone's taking everything they can
Everything they can
luni, 27 aprilie 2009
La multi ani! Si da,m-am obisnuit cu oamenii.
In primul rand La multi ani Lucian si la multi ani Gaby!Sper sa aveti parte de tot ce va doriti de la viata si sa ajungeti acolo unde vreti.
Stateam si vorbeam cu un unchi despre societatea romaneasca si m-a surprins sa il vad inca nedumerit cu oamenii din ziua de azi.Cum frate,pai credeam ca dupa atata timp e clar ce fel de oameni ne inconjoara.De mult am ajuns la concluzia ca nimic din jur nu trebuie sa ne mire(ma refer la comportamentul oamenilor,evident).Azi, daca nu esti acid si nu stii cum sa sperii genul asta de personaje,n-ai facut nimic.Pai cum ma,am ajuns sa-mi rusine cu mine daca sunt un om bun?Asta da,ma mira.Ma mira ca trebuie sa ma cenzurez si sa-mi creez o identitate diferita pentru societatea in care traim doar sa ma asigur ca nu o sa ma calce nimeni in picioare si asta pentru ca eu de fapt sunt genul de persoana mai naiva si care se ataseaza repede,chiar daca inca mai am probleme la felul in care imi manifest sentimentele.Ok,deja am dezvoltat prea mult la capitolul asta si nu va entuziasmati degeaba ca nu vreti sa ma calcati pe coada,trust me.Cand vreau pot sa fiu rea si normal,cu cine vreau.Dar nu trebuie neaparat sa imi si placa.
Totusi , gandindu-ma mai bine imi dau seama ca sunt o persoana sarcastica.Asta,da imi place.Recunosc,nu imi place prostia si nici nu sunt obligata sa o tolerez.Cand vad un om prost nu mi-e rusine sa ii adresez vreo remarca ironica ( asta doar pentru ca stiu ca nu o sa-si dea seama de subtila nota de sarcasm din afirmatia mea).Sometimes it is so funny to see other people annoyed.Recunosc.
Stateam si vorbeam cu un unchi despre societatea romaneasca si m-a surprins sa il vad inca nedumerit cu oamenii din ziua de azi.Cum frate,pai credeam ca dupa atata timp e clar ce fel de oameni ne inconjoara.De mult am ajuns la concluzia ca nimic din jur nu trebuie sa ne mire(ma refer la comportamentul oamenilor,evident).Azi, daca nu esti acid si nu stii cum sa sperii genul asta de personaje,n-ai facut nimic.Pai cum ma,am ajuns sa-mi rusine cu mine daca sunt un om bun?Asta da,ma mira.Ma mira ca trebuie sa ma cenzurez si sa-mi creez o identitate diferita pentru societatea in care traim doar sa ma asigur ca nu o sa ma calce nimeni in picioare si asta pentru ca eu de fapt sunt genul de persoana mai naiva si care se ataseaza repede,chiar daca inca mai am probleme la felul in care imi manifest sentimentele.Ok,deja am dezvoltat prea mult la capitolul asta si nu va entuziasmati degeaba ca nu vreti sa ma calcati pe coada,trust me.Cand vreau pot sa fiu rea si normal,cu cine vreau.Dar nu trebuie neaparat sa imi si placa.
Totusi , gandindu-ma mai bine imi dau seama ca sunt o persoana sarcastica.Asta,da imi place.Recunosc,nu imi place prostia si nici nu sunt obligata sa o tolerez.Cand vad un om prost nu mi-e rusine sa ii adresez vreo remarca ironica ( asta doar pentru ca stiu ca nu o sa-si dea seama de subtila nota de sarcasm din afirmatia mea).Sometimes it is so funny to see other people annoyed.Recunosc.
duminică, 26 aprilie 2009
Leapsa de la Ania
Regulile:
1. Fiecare om care primeşte leapşa trebuie să completeze definiţiile celor 5 cuvinte primite şi să dea mai departe alte 5.
2. Definiţiile nu trebuie să arate stil dicţionar, ci să fie cât mai originale.
Cuvinte:
1. apa
2. iubire
3. mall
4. comunicare
5. muzica
1.apa --> Elementul esential al vietii.Eu personal n-as putea sa traiesc fara cel putin 4 litri de apa pe zi.Asta doar pentru baut evident.Apa este legata de absolut orice de pe pamant.Apa imi inspira curat...natura...tot ce e mai frumos.
2.iubire --> oricat de mult as vrea,chiar nu pot sa dau o definitie la iubire.Daca as sti ce este iubirea...totul ar fi mult mai usor.Ceea ce pot sa spun este ca fiecare percepe iubirea in felul sau.Fiecare o simte altfel si fiecare isi manifesta afectiunea in moduri diferite.Iubirea inseamna sinceritate si respect in primul rand,pentru ca nu se poate sinceritatea fara respect si nici invers.Apoi in iubire trebuie sa existe compromis din ambele parti.Sacrificiu,uneori.Pe scurt,asta inseamna iubirea pentru mine.
3.Mall -->hah,pai mall-ul e un loc perfect pentru cei care vor sa studieze tipologiile umane.Daca te duci la mall si te asezi pe bancutele de langa scarile rulante,eventual cumperi si o punga de popcorn,o sa ai un adevarat spectacol.In mall intalnim categoriile sociale de la cocalari,pana la intelectuali.Iti dai seama de fiecare cum e dupa felul in care este imbracat,dupa felul in care vorbeste (tipa,injura),dupa gesturi.Este interesant sa studiezi oamenii pentru ca aici vin oameni din absolut toate categoriile sociale.
4.comunicarea --> comunicarea este legea fundamentala a omenirii.Eu una,sincera sa fiu,nu as putea sa traiesc fara comunicare.Da,admit ca sunt o persoana vorbareata si nu mi-e rusine cu asta,dar cand spun ca nu pot sa traiesc fara asta nu ma refer in mod special la defectul asta al meu.Ma gandesc ca doi oameni nu pot avea o relatie (de orice fel) fara o buna comunicare.Si nu numai ca ma gandesc,chiar am trecut prin asa ceva si mi-am dat seama ca in momentul in care va trebui sa imi planific de acasa subiectele de discutie sa ma asigur ca nu o sa fie taceri stanjenitoare,atunci o sa fie cu adevarat o situatie problematica.
5.Muzica --> Ooo,pot sa spun ca am atins un subiect important in viata mea,unul dintre cele mai importante as putea zice.Cand spun ca nu pot sa traiesc fara muzica chiar nu exagerez.Nu suport linistea decat atunci cand dorm(intr-adevar nu am incercat niciodata sa dorm pe muzica ).Pe strada nu prea pot sa rezist fara casti.Prea multe claxoane,tipete,zgomote pentru urechile mele.Prefer sa imi bag castile in urechi si sa visez mult mult de tot.Muzica ma desprinde de realitate si totusi cateodata ma face sa imi aduc aminte de momente din viata mea.Si neplacute,dar si amintiri care ma fac pur si simplu sa incep sa rad singura intr-un loc public.In fiecare melodie din calculatorul meu ma regasesc macar un pic.Fiecare melodie imi aminteste de cate ceva.Vineri la concert la Skream cand am inchis ochii,simteam fiecare beat in mine.Probabil ca asta a sunat ciudat.Hmmm.Vi s-a intamplat vreodata sa mergeti intr-un club si sa va lipiti de boxa incat tot corpul vostru sa tremure in ritmul muzicii?Uite cam asa a fost si cu mine,numai ca eram in mijlocul multimii,cu ochii inchisi si concentrata la maxim pe absolut fiecare sunet.
Tagg-ez pe absolut oricine a citit si i s-a parut interesant,dar imi iau libertatea de a alege eu cuvintele cu care sa faceti leapsa asta.
1.Minciuna
2.Prietenii
3.Sinceritate
4.Fotografia
5.Sexul
Have fun,si daca faceti leapsa asta da-ti-mi si mie un link sa vad ce a iesit.Multam!
1. Fiecare om care primeşte leapşa trebuie să completeze definiţiile celor 5 cuvinte primite şi să dea mai departe alte 5.
2. Definiţiile nu trebuie să arate stil dicţionar, ci să fie cât mai originale.
Cuvinte:
1. apa
2. iubire
3. mall
4. comunicare
5. muzica
1.apa --> Elementul esential al vietii.Eu personal n-as putea sa traiesc fara cel putin 4 litri de apa pe zi.Asta doar pentru baut evident.Apa este legata de absolut orice de pe pamant.Apa imi inspira curat...natura...tot ce e mai frumos.
2.iubire --> oricat de mult as vrea,chiar nu pot sa dau o definitie la iubire.Daca as sti ce este iubirea...totul ar fi mult mai usor.Ceea ce pot sa spun este ca fiecare percepe iubirea in felul sau.Fiecare o simte altfel si fiecare isi manifesta afectiunea in moduri diferite.Iubirea inseamna sinceritate si respect in primul rand,pentru ca nu se poate sinceritatea fara respect si nici invers.Apoi in iubire trebuie sa existe compromis din ambele parti.Sacrificiu,uneori.Pe scurt,asta inseamna iubirea pentru mine.
3.Mall -->hah,pai mall-ul e un loc perfect pentru cei care vor sa studieze tipologiile umane.Daca te duci la mall si te asezi pe bancutele de langa scarile rulante,eventual cumperi si o punga de popcorn,o sa ai un adevarat spectacol.In mall intalnim categoriile sociale de la cocalari,pana la intelectuali.Iti dai seama de fiecare cum e dupa felul in care este imbracat,dupa felul in care vorbeste (tipa,injura),dupa gesturi.Este interesant sa studiezi oamenii pentru ca aici vin oameni din absolut toate categoriile sociale.
4.comunicarea --> comunicarea este legea fundamentala a omenirii.Eu una,sincera sa fiu,nu as putea sa traiesc fara comunicare.Da,admit ca sunt o persoana vorbareata si nu mi-e rusine cu asta,dar cand spun ca nu pot sa traiesc fara asta nu ma refer in mod special la defectul asta al meu.Ma gandesc ca doi oameni nu pot avea o relatie (de orice fel) fara o buna comunicare.Si nu numai ca ma gandesc,chiar am trecut prin asa ceva si mi-am dat seama ca in momentul in care va trebui sa imi planific de acasa subiectele de discutie sa ma asigur ca nu o sa fie taceri stanjenitoare,atunci o sa fie cu adevarat o situatie problematica.
5.Muzica --> Ooo,pot sa spun ca am atins un subiect important in viata mea,unul dintre cele mai importante as putea zice.Cand spun ca nu pot sa traiesc fara muzica chiar nu exagerez.Nu suport linistea decat atunci cand dorm(intr-adevar nu am incercat niciodata sa dorm pe muzica ).Pe strada nu prea pot sa rezist fara casti.Prea multe claxoane,tipete,zgomote pentru urechile mele.Prefer sa imi bag castile in urechi si sa visez mult mult de tot.Muzica ma desprinde de realitate si totusi cateodata ma face sa imi aduc aminte de momente din viata mea.Si neplacute,dar si amintiri care ma fac pur si simplu sa incep sa rad singura intr-un loc public.In fiecare melodie din calculatorul meu ma regasesc macar un pic.Fiecare melodie imi aminteste de cate ceva.Vineri la concert la Skream cand am inchis ochii,simteam fiecare beat in mine.Probabil ca asta a sunat ciudat.Hmmm.Vi s-a intamplat vreodata sa mergeti intr-un club si sa va lipiti de boxa incat tot corpul vostru sa tremure in ritmul muzicii?Uite cam asa a fost si cu mine,numai ca eram in mijlocul multimii,cu ochii inchisi si concentrata la maxim pe absolut fiecare sunet.
Tagg-ez pe absolut oricine a citit si i s-a parut interesant,dar imi iau libertatea de a alege eu cuvintele cu care sa faceti leapsa asta.
1.Minciuna
2.Prietenii
3.Sinceritate
4.Fotografia
5.Sexul
Have fun,si daca faceti leapsa asta da-ti-mi si mie un link sa vad ce a iesit.Multam!
sâmbătă, 25 aprilie 2009
Dear diary...
Well,azi a fost o zi foarte ok din foarte multe puncte de vedere.Sa incadrez si concertul Skream tot la ziua de azi?O sa fac asta totusi.
Practic m-am intors azi acasa,deci da.A meritat toti banii concertul numai pentru atmosfera pe care a indus-o omul asta cand a intrat pe scena.Imi pare rau ca spatiul a fost minuscul si publicul nu prea avea libertatea necesara pentru a se desfasura cum trebuie.Mi-am luat si cateva coate in burta,si cativa pumni in cap(accidental,bineintele)dar de...asta e riscul meseriei si nu imi pare rau.
De mult nu m-am mai simtit asa de bine si pot sa spun ca am ascultat muzica buna.Sonorizarea a fost ok dar se putea si mai bine.Mi-au placut proiectiile desi ecranul era destul de mic.Aaaa mai am inca o obiectie.Mult prea mult fum,fara aerisire.
Nu inteleg pentru ce erau aerele de conditionat de acolo daca nu pentru aerisire,dar in fine.Asta e mai putin important.Sunt fericita ca am fost cu prietenii mei la omul asta care daca pot sa zic asa...he made my night.
Azi am fost sa beau o cafea cu Andreea si sa recuperam saptamana care a trecut fara sa ne vedem.A fost foarte foarte tare.De mult nu m-am mai simtit atat de bine sa vorbesc cu cineva,in sensul ca subiectele de discutie au fost inepuizabile ca de obicei si am putut sa imi deschid sufletul fata de una dintre cele mai importante persoane din viata mea.Am trecut de la stari de melancolie,de tristete la stari de euforie si de bucurie.Am avut cateva momente in care simteam nevoia sa plang si cateva momente in care radeam cum nu am mai ras de mult.Pun pariu ca am plictisit-o cand am inceput sa ii povestesc despre filmul "Dogma" pe care abia l-am vazut,dar asta conteaza mai putin.Este important faptul ca ne-am inteles una pe alta si am avut niste subiecte de discutie foarte profunde si care m-au facut sa-mi dau seama ca pot avea discutii la absolut orice nivel cu prietenii mei.It's all I need.
In ultima parte a zilei am fost ocupata cu babe panicate in troleu.Panicate de cutremur,bineinteles.Mergeam linistita in 66 si ascultam Mr. Oizo feat. Uffie -Steroids cand primesc un telefon de la mama care ma intreba daca am simtit cutremurul."Ce cutremur?" am intrebat eu."A fost acum 5 minute." mi-a spus ea.
Baaaai chiar nu l-am simtit.In timp ce vorbea cu mama a inceput sa urle o baba panicata la mine ca "la ce ora a fost domne cutremurul?"
"Acum 5 minute,doamna."
"Nu ma intereseaza acum cat timp.La ce ora a fost?"
Duuuuuude!Eu iti zic ca a fost acum 5 minute si tu ma intrebi la ce ora?!Do the math on your own!In fine.Cert e ca dupa asta,femeia foarte lejer ma intreaba "auzi tu stii cum a murit Puskin?"
"Nu",zic eu.
"Bine."
Ok,si eu acum ce sa inteleg din asta?A avut vreo legatura cu cutremurul?Trecem si peste partea asta derutanta.Cert e ca baba nu se satura si probabil chiar nu avea pe cine sa bata la cap,asa ca s-a hotarat sa ma panicheze nitel pe mine,ca na.
"Domnisoara,daca la noapte vine cutremurul?"
"Nu vine doamna,stati linistita"
"Cum sa stau linistita domne?Daca vine?"
"Daca vine...vine."
"Daca ma trezesc la 3 dimineata ca ma zgudui in pat?"
"Nu stiu doamna...chiar nu stiu"
"Stai sa vezi ca eu eram de fapt la opera!Nu mai stiu cum se chema piesa...dar stateam pe scaun si s-a auzit un vuiet in sala.Si toata lumea a inceput sa fuga,asa ca am fugit si eu.Am inceput sa tip pentru ca era alarmant.Dupa aia mi-am dat seama ca a fost cutremur.Cred ca a fost de 6!"(de fapt magnitudinea a fost de 4.7 pe scara Richter,dar nu conteaza)
"Ah...pacat"
"Cand domnul ala cumsecade de la Dan Diaconescu zicea ca o sa fie cutremur intr-o sambata friguroasa nimeni nu l-a crezut!Toata lumea a crezut ca e nebun in afara de mine.Ce sa-i faci si cu lumea asta..."
"Da...ce sa-i faci...oamenii din ziua de azi sunt extraordinar de rationali,un lucru rau intr-adevar."
"Ce Ce?"
"A,nimic doamna.Ziceam si eu."
"Aaaaa...bine."
(intre timp trece o salvare pe langa troleu)
"Vai domne dar m-au innebunit masinile astea cu alarmele lor si salvarile astea.Ar trebui interzise prin lege!"
"Mhm"
"Niste incopetenti!"
"Mhm"
(din pacate dialogul se intrerupe la acest moment pentru ca am coborat din troleu si baba a ramas singura)
Fratilor,cu privire la cutremur.Nu va mai panicati atat pentru ca nu rezolvati nimic.Daca e sa vina un cutremur peste noi chiar nu avem ce sa facem.Scapa cine poate dupa legile junglei,imi pare rau sa va dezamagesc,dar cam asa e.Nu va obositi sa va adunati bibelourile si oule din casa sa nu se sparga ca tot e degeaba daca va impiedicati de ultima treapta de la scari.Mai bine stati locului in casa,va bagati sub prag si spuneti o rugaciune,asta e ultima noastra speranta.La urma urmei daca ti-a venit ceasu' ,te-ai dus oricum.Si cu prag si fara prag.Si cu bibelouri si fara bibelouri.Asa ca bafta cu pregatirile pentru marele cutremur de care tot vorbeste Diaconescu,si daca sunteti chiar asa de speriati,luati-va frate pager-ul minune care va anunta cand e cutremur cu vreo 2 minute inainte,sa puteti s-o luati la goana mai repede.Aaaa si inca ceva.Incercati sa va mai temperati si daca vreo baba panicata imi citeste blogul,o rog sa se gandeasca de 2 ori inainte sa ma abordeze in troleu ca nu ma incanta discutiile de genul asta.Multumesc
Practic m-am intors azi acasa,deci da.A meritat toti banii concertul numai pentru atmosfera pe care a indus-o omul asta cand a intrat pe scena.Imi pare rau ca spatiul a fost minuscul si publicul nu prea avea libertatea necesara pentru a se desfasura cum trebuie.Mi-am luat si cateva coate in burta,si cativa pumni in cap(accidental,bineintele)dar de...asta e riscul meseriei si nu imi pare rau.
De mult nu m-am mai simtit asa de bine si pot sa spun ca am ascultat muzica buna.Sonorizarea a fost ok dar se putea si mai bine.Mi-au placut proiectiile desi ecranul era destul de mic.Aaaa mai am inca o obiectie.Mult prea mult fum,fara aerisire.
Nu inteleg pentru ce erau aerele de conditionat de acolo daca nu pentru aerisire,dar in fine.Asta e mai putin important.Sunt fericita ca am fost cu prietenii mei la omul asta care daca pot sa zic asa...he made my night.
Azi am fost sa beau o cafea cu Andreea si sa recuperam saptamana care a trecut fara sa ne vedem.A fost foarte foarte tare.De mult nu m-am mai simtit atat de bine sa vorbesc cu cineva,in sensul ca subiectele de discutie au fost inepuizabile ca de obicei si am putut sa imi deschid sufletul fata de una dintre cele mai importante persoane din viata mea.Am trecut de la stari de melancolie,de tristete la stari de euforie si de bucurie.Am avut cateva momente in care simteam nevoia sa plang si cateva momente in care radeam cum nu am mai ras de mult.Pun pariu ca am plictisit-o cand am inceput sa ii povestesc despre filmul "Dogma" pe care abia l-am vazut,dar asta conteaza mai putin.Este important faptul ca ne-am inteles una pe alta si am avut niste subiecte de discutie foarte profunde si care m-au facut sa-mi dau seama ca pot avea discutii la absolut orice nivel cu prietenii mei.It's all I need.
In ultima parte a zilei am fost ocupata cu babe panicate in troleu.Panicate de cutremur,bineinteles.Mergeam linistita in 66 si ascultam Mr. Oizo feat. Uffie -Steroids cand primesc un telefon de la mama care ma intreba daca am simtit cutremurul."Ce cutremur?" am intrebat eu."A fost acum 5 minute." mi-a spus ea.
Baaaai chiar nu l-am simtit.In timp ce vorbea cu mama a inceput sa urle o baba panicata la mine ca "la ce ora a fost domne cutremurul?""Acum 5 minute,doamna."
"Nu ma intereseaza acum cat timp.La ce ora a fost?"
Duuuuuude!Eu iti zic ca a fost acum 5 minute si tu ma intrebi la ce ora?!Do the math on your own!In fine.Cert e ca dupa asta,femeia foarte lejer ma intreaba "auzi tu stii cum a murit Puskin?"
"Nu",zic eu.
"Bine."
Ok,si eu acum ce sa inteleg din asta?A avut vreo legatura cu cutremurul?Trecem si peste partea asta derutanta.Cert e ca baba nu se satura si probabil chiar nu avea pe cine sa bata la cap,asa ca s-a hotarat sa ma panicheze nitel pe mine,ca na.
"Domnisoara,daca la noapte vine cutremurul?"
"Nu vine doamna,stati linistita"
"Cum sa stau linistita domne?Daca vine?"
"Daca vine...vine."
"Daca ma trezesc la 3 dimineata ca ma zgudui in pat?"
"Nu stiu doamna...chiar nu stiu"
"Stai sa vezi ca eu eram de fapt la opera!Nu mai stiu cum se chema piesa...dar stateam pe scaun si s-a auzit un vuiet in sala.Si toata lumea a inceput sa fuga,asa ca am fugit si eu.Am inceput sa tip pentru ca era alarmant.Dupa aia mi-am dat seama ca a fost cutremur.Cred ca a fost de 6!"(de fapt magnitudinea a fost de 4.7 pe scara Richter,dar nu conteaza)
"Ah...pacat"
"Cand domnul ala cumsecade de la Dan Diaconescu zicea ca o sa fie cutremur intr-o sambata friguroasa nimeni nu l-a crezut!Toata lumea a crezut ca e nebun in afara de mine.Ce sa-i faci si cu lumea asta..."
"Da...ce sa-i faci...oamenii din ziua de azi sunt extraordinar de rationali,un lucru rau intr-adevar."
"Ce Ce?"
"A,nimic doamna.Ziceam si eu."
"Aaaaa...bine."
(intre timp trece o salvare pe langa troleu)
"Vai domne dar m-au innebunit masinile astea cu alarmele lor si salvarile astea.Ar trebui interzise prin lege!"
"Mhm"
"Niste incopetenti!"
"Mhm"
(din pacate dialogul se intrerupe la acest moment pentru ca am coborat din troleu si baba a ramas singura)
Fratilor,cu privire la cutremur.Nu va mai panicati atat pentru ca nu rezolvati nimic.Daca e sa vina un cutremur peste noi chiar nu avem ce sa facem.Scapa cine poate dupa legile junglei,imi pare rau sa va dezamagesc,dar cam asa e.Nu va obositi sa va adunati bibelourile si oule din casa sa nu se sparga ca tot e degeaba daca va impiedicati de ultima treapta de la scari.Mai bine stati locului in casa,va bagati sub prag si spuneti o rugaciune,asta e ultima noastra speranta.La urma urmei daca ti-a venit ceasu' ,te-ai dus oricum.Si cu prag si fara prag.Si cu bibelouri si fara bibelouri.Asa ca bafta cu pregatirile pentru marele cutremur de care tot vorbeste Diaconescu,si daca sunteti chiar asa de speriati,luati-va frate pager-ul minune care va anunta cand e cutremur cu vreo 2 minute inainte,sa puteti s-o luati la goana mai repede.Aaaa si inca ceva.Incercati sa va mai temperati si daca vreo baba panicata imi citeste blogul,o rog sa se gandeasca de 2 ori inainte sa ma abordeze in troleu ca nu ma incanta discutiile de genul asta.Multumesc
luni, 20 aprilie 2009
Skream
Vineri,24.042009 are loc concert Skream in Fabrica.Biletul costa 30 lei cumparat de la Diverta sau de pe www.ticketpoint.ro, www.bilete.ro
Skream este Wunderkind-ul muzicii electronice contemporane. In 2005, nimeni nu era pregatit pentru momentul de turnura reprezentat de Midnight Request Line, anthem care a propulsat Dubstep-ul din sud-estul Londrei pana in cele mai indepartate scene muzicale din lume. Pentru multi, piesele lui Skream au constituit punctul de convertire la Dubstep.
Make Me, Chestboxing, Filth, Simple City sunt numai cateva exemple de pe albumele sale intitulate Skreamizm, piese care arunca in aer orice dancefloor. In calitate de remixer, Skream a reinterpretat cu succes piese de la Zinc, Black Ghosts sau La Roux, ultima fiind una dintre preferatele recente ale publicului din Romania.
Cu recenzii entuziaste si factor de cross-over ridicat, productiile Skream se regasesc in seturi ale unor DJ din scene diferite, ca Mr. Scruff, Villalobos, Freq Nasty, Diplo, Goldie. La numai 22 de ani, el continua sa surprinda prin inovatie si originalitate. duminică, 19 aprilie 2009
vineri, 10 aprilie 2009
Untitled
Oamenii sunt foarte complicati.Nu e prima oara cand realizez asta si sigur nici nu o sa fie ultima oara.Si totusi nu o sa incetez niciodata sa raman surprinsa de actiunile omenesti.
Mi-e atat de greu sa cred ca nu cunosc pe nimeni din jurul meu de fapt.Ajung sa imi creez o imagine despre cineva,sa cred ca il cunosc atat de bine incat absolut orice vorba,orice miscare sa mi se para previzibila.Well this time I was wrong.Nici o clipa nu am bagat de seama ce spunea "lumea" si am actionat dupa intuitia mea care s-a dovedit sa fie gresita si de data asta.Incet incet o sa-mi pierd increderea in oricine si chestia asta ma sperie mai mult decat orice.Cel mai tare sunt furioasa pe mine.Pur si simplu eu am dus totul aici.Prin prostia mea,prin increderea mea,prin sentimentele mele.Totul din naivitate si din dorinta imensa de a crede in cineva si in ce spune acel cineva.Si ce ma doare cel mai tare a fost ca am crezut.Si ca m-am deschis mai mult decat m-am deschis fata de multi altii,implicit mai mult decat trebuia.Nu sunt furioasa pentru evenimentele care s-au intamplat,ci sunt furioasa pentru felul in care am aflat,ca si cum nu as fi meritat altceva.Si nu e asa,chiar meritam sinceritate.Mereu am fost sincera si i-am respectat pe ceilalti din jurul meu,asa ca astept asta si de la ceilalti din jurul meu.Este atat de greu sa fii onest in zilele astea?!Cand spui ca tii la cineva,nu e greu niciodata sa spui adevarul,oricat de dureros ar fi el.Si mereu am preferat adevarul,chiar daca doare.Dar asa nu ar trebui sa traiesc in minciuna niciodata.Consider ca atunci cand pui pe altcineva sa iti rezolve tie treburile,pur si simplu nu te mai intereseaza.Nu mai simti nimic,vrei sa scapi mai repede asa ca nici macar nu iti asumi responsabilitatea de a fi sincer.Cand faci ceva,ai responsabilitatea macar de a-ti asuma acea greseala sau actiune.Daca eviti lucrul asta,e clar ca dai dovada de o mare lasitate.Numai un om fricos evita propriile sale probleme.Si dupa cum spuneam...cel mai furioasa sunt pe mine pentru ca mi-am creat cu totul alta impresie decat cea reala.Am avut tendinta sa cred ca daca toti ar fi ca tine,lumea ar fi perfecta.Am lasat la o parte defectele,pentru ca totdeauna am spus ca defectele dau perfectiunea unui om.Fiecarui om.Tot ce pot sa spun e ca asa e.Ratiunea trebuie sa fie deasupra simtirii mereu.
"You lost that feeling
You want it again
More than I'm feeling
you'll never get
You've had a go at
all that you know
You lost that feeling
so come down and show"
(Deus - Nothing really ends)
Mi-e atat de greu sa cred ca nu cunosc pe nimeni din jurul meu de fapt.Ajung sa imi creez o imagine despre cineva,sa cred ca il cunosc atat de bine incat absolut orice vorba,orice miscare sa mi se para previzibila.Well this time I was wrong.Nici o clipa nu am bagat de seama ce spunea "lumea" si am actionat dupa intuitia mea care s-a dovedit sa fie gresita si de data asta.Incet incet o sa-mi pierd increderea in oricine si chestia asta ma sperie mai mult decat orice.Cel mai tare sunt furioasa pe mine.Pur si simplu eu am dus totul aici.Prin prostia mea,prin increderea mea,prin sentimentele mele.Totul din naivitate si din dorinta imensa de a crede in cineva si in ce spune acel cineva.Si ce ma doare cel mai tare a fost ca am crezut.Si ca m-am deschis mai mult decat m-am deschis fata de multi altii,implicit mai mult decat trebuia.Nu sunt furioasa pentru evenimentele care s-au intamplat,ci sunt furioasa pentru felul in care am aflat,ca si cum nu as fi meritat altceva.Si nu e asa,chiar meritam sinceritate.Mereu am fost sincera si i-am respectat pe ceilalti din jurul meu,asa ca astept asta si de la ceilalti din jurul meu.Este atat de greu sa fii onest in zilele astea?!Cand spui ca tii la cineva,nu e greu niciodata sa spui adevarul,oricat de dureros ar fi el.Si mereu am preferat adevarul,chiar daca doare.Dar asa nu ar trebui sa traiesc in minciuna niciodata.Consider ca atunci cand pui pe altcineva sa iti rezolve tie treburile,pur si simplu nu te mai intereseaza.Nu mai simti nimic,vrei sa scapi mai repede asa ca nici macar nu iti asumi responsabilitatea de a fi sincer.Cand faci ceva,ai responsabilitatea macar de a-ti asuma acea greseala sau actiune.Daca eviti lucrul asta,e clar ca dai dovada de o mare lasitate.Numai un om fricos evita propriile sale probleme.Si dupa cum spuneam...cel mai furioasa sunt pe mine pentru ca mi-am creat cu totul alta impresie decat cea reala.Am avut tendinta sa cred ca daca toti ar fi ca tine,lumea ar fi perfecta.Am lasat la o parte defectele,pentru ca totdeauna am spus ca defectele dau perfectiunea unui om.Fiecarui om.Tot ce pot sa spun e ca asa e.Ratiunea trebuie sa fie deasupra simtirii mereu.
"You lost that feeling
You want it again
More than I'm feeling
you'll never get
You've had a go at
all that you know
You lost that feeling
so come down and show"
(Deus - Nothing really ends)
duminică, 5 aprilie 2009
Smallville line
" I'm the girl of your dreams masquerading as your best friend. Sometimes I want to rip off this facade like I did at the spring formal, but I can't because you'll get scared and you'll run away again. So I decided it's better to live with a lie than expose my true feelings."
Smallville-Chloe's Sullivan line
Smallville-Chloe's Sullivan line
miercuri, 1 aprilie 2009
Precious moments in my life
Florin Chilian 10
Vezi mai multe video din Muzica »
Este pentru prima oara cand sunt sigura pe ce simt.Nu cred ca am fost mai sigura in viata mea.Am ajuns sa apreciez fiecare amanunt din viata mea in ultimele saptamani.S-au intamplat atatea lucruri luna asta incat parca deja sunt alt om.Am invatat sa apreciez familia,am invatat ca atunci cand iubesti nu trebuie sa spui mereu asta si nu trebuie sa fii siropos pentru a-i arata cuiva sentimentele tale.E de ajuns o privire,o atingere,o imbratisare,un zambet.
Ieri seara am iesit sa plimb cainele prin zona,si am redescoperit leaganele din Romniceanu.Sentimentul pe care l-am avut cand ascultam Florin Chilian,Coldplay si Cranberries in timp ce ma dadeam in leagan,a fost unul nepretuit.Pentru prima oara dupa mult timp am cantat.Mai aveam doar o casca in ureche sa ma asigur ca nu am spectatori totusi,dar am cantat cu voce tare in parc,la lumina unui felinar.Am inchis ochii si am lasat muzica sa imi cuprinda toate simturile.Atunci am simtit ca sunt fericita,pot sa fiu si mai fericita dar nu am de gand sa ma plang.Multi si-ar dori sa aiba viata pe care o am eu.Sa aiba o familie,sa aiba o persoana la care sa tina si viceversa,sa stie ca pot vorbi cu cineva atunci cand au nevoie,sa se si distreze,si nu in ultimul rand,oricine si-ar dori sa aiba prietenii pe care ii am eu.Prietenii care au fost alaturi de mine atunci cand am avut nevoie si care au stiut cum sa ma faca sa zambesc si sa rad cu toata inima chiar si atunci cand ma simteam goala pe dinauntru si inima mea era sangeranda.Nu pot sa va multumesc indeajuns.Zambetul pe care mi l-ati provocat atunci a fost cel mai valoros pe care l-am avut vreodata.Desi pe moment nu ma simteam bine cu mine,mi se parea nedrept sa rad sau sa ma simt bine in momente ca acela.Pe moment am crezut ca e ceva in neregula cu mine,dar cineva mi-a zis "daca nu suntem noi care sa te facem sa razi,atunci cine sa te faca sa-ti revii?".Si asa e.La asta ma gandeam si ieri,in leagan.Ar fi absurd sa spun ca nu sunt fericita,cu sau fara problemele pe care le am la momentul asta,va am pe voi cei care reusiti sa ma faceti sa gandesc pozitiv indiferent de circumstante.As vrea sa va spun cat de mult va iubesc,voua care v-a pasat.Chiar daca nu stiati ce sa imi spuneti,cateodata cuvintele chiar nu sunt necesara.Doar sa stiu ca sunteti langa mine cand am nevoie,ca atunci cand cad ma ajutati sa ma ridic si ca atunci cand am nevoie de o imbratisare mi-o dati cu toata inima si asta neconditionat.Clipele pe care le-am petrecut cu voi cel putin in ultimele doua saptamani au fost nepretuite.
Am in cap doua momente care mi s-au intiparit in minte.Unul se intampla la mine in curte,intr-o vineri cand eram cu inima sfasiata si totusi m-ati facut sa rad si m-ati facut sa ma bucur ca va am langa mine.
Alt moment se petrecerea intr-o joi la Cora Pantelimon,unde radiam pur si simplu.Ma simteam ca Yvaine din Stardust dupa comparatia cuiva.Big smile on my face and so warm in my heart.
In a treia amintire ma vizualizez intr-o sambata,imbracata cu un hanorac mult prea mare pentru mine,care totusi mi se parea perfect.Eu stand pe un fotoliu si citind despre wow.Din cand in cand ridicandu-mi privirea si zambind.
Precious moments...
sâmbătă, 21 martie 2009
In memoriam
Mi-am dat seama ca postul meu legat de Vlad Siclovan l-au citit mai multi decat ma asteptat,inclusiv fosti colegi.Si ma bucura asta,pentru ca vreau sa stie cat mai multi ce om extraordinar a fost,fara nici un fel de exagerare.Am facut rost de poze cu el cu 20 de ore inainte de tragedie,la o discutie libera cu reprezentantii controlului din Franta in data de 18 martie pe la pranz.M-am gandit sa pun pozele de care am facut rost,poze mai recente,ca toata lumea sa si-l aminteasca asa,fericit.
Urmatoarea poza este de la o delegatie la Oradea,27 octombrie 2008 la Felix.Se vede dupa zambetul lui ce fericit era,si asta ma bucura.
Mai am cateva poze din Delta Dunarii cu el,cu prietenii lui.
Caciulata,o petrecere cu prietenii sai.
Ziua lui,2008.Era inca tanar...nu trebuia sa se intample asa
Ieri am fost la priveghi.Am fost sa-mi iau ramas bun de la el...definitiv.Ma uitam la el,plangeam si ma asteptam in fiecare moment sa se ridice si sa-mi zambeasca.Nu stiam cum sa reactionez,ce sa fac.Pentru un moment am fost suparata pe mine pentru ca din afara probabil eram ca o stana de piatra.Eram blocata.Si totusi in mintea mea s-a intamplat ce trebuia sa se intample.I-am spus ca o sa-mi fie dor de el.I-am spus ce insemna el pentru mine.As fi vrut sa imi zica la fel ca de obicei "Nu mai fi suparata,Pushule" pe tonul acela de care mi-e dor.Chiar daca avea ochii inchisi,mi-am adus aminte de ei.Erau mereu senini.Nu degeaba mereu se spune ca ochii sunt oglinda sufletului.Ochii lui mi-au inspirat mereu,un suflet tanar,blandete,intelegere.Chiar si cand ma certa o facea cu stilul caracteristic,glumind.Chiar daca ieri l-am vazut asa,mereu o sa mi-l amintesc zambitor.Asa cum era el.
Stand acolo,gandindu-ma la el,mi-au venit in cap multe amintiri care ne legau.Cand am fost in Grecia la mare,inotam impreuna,cautam scoici pe fundul marii.Sau cand a venit la majoratul meu si mi-a dat cruciulita pe care inca o port.Cel mai greu mi-a fost sa fiu in casa lui,acolo unde absolut totul imi amintea de el.Cd-urile din biblioteca,pipele pe care le colectiona,paharele,mirosul,cartile,tot.Nu o sa uit niciodata cat de fericit a fost cand a luat-o pe Dora,un ciobanesc carpatin,pe care si-a dorit-o mereu.In acele momente radia.Mereu ne povestea mandru de ceea ce facea Dora.Ieri cand am vazut-o acolo in cusca,am stiut ca legatura dintre ei a fost extrem de puternica.Pana si cainele era trist.
In concluzie,as vrea ca toti cei care l-au cunoscut sa isi aminteasca de el mereu.Sa nu il uitati niciodata,mereu sa il pastram in sufletele noastre.Si va rog,mai ales azi,ganditi-va la el.O sa ii fie mai usor sa mearga pe lumea cealalta.Depanati amintiri legate de el,vizualizati-l,orice.
Pentru cei care vor sa vina,azi,22 martie la ora 14 in Cimitirul Belu,va avea loc inmormantarea lui.
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
Urmatoarea poza este de la o delegatie la Oradea,27 octombrie 2008 la Felix.Se vede dupa zambetul lui ce fericit era,si asta ma bucura.
Mai am cateva poze din Delta Dunarii cu el,cu prietenii lui.
Caciulata,o petrecere cu prietenii sai.
Ziua lui,2008.Era inca tanar...nu trebuia sa se intample asa
Ieri am fost la priveghi.Am fost sa-mi iau ramas bun de la el...definitiv.Ma uitam la el,plangeam si ma asteptam in fiecare moment sa se ridice si sa-mi zambeasca.Nu stiam cum sa reactionez,ce sa fac.Pentru un moment am fost suparata pe mine pentru ca din afara probabil eram ca o stana de piatra.Eram blocata.Si totusi in mintea mea s-a intamplat ce trebuia sa se intample.I-am spus ca o sa-mi fie dor de el.I-am spus ce insemna el pentru mine.As fi vrut sa imi zica la fel ca de obicei "Nu mai fi suparata,Pushule" pe tonul acela de care mi-e dor.Chiar daca avea ochii inchisi,mi-am adus aminte de ei.Erau mereu senini.Nu degeaba mereu se spune ca ochii sunt oglinda sufletului.Ochii lui mi-au inspirat mereu,un suflet tanar,blandete,intelegere.Chiar si cand ma certa o facea cu stilul caracteristic,glumind.Chiar daca ieri l-am vazut asa,mereu o sa mi-l amintesc zambitor.Asa cum era el.
Stand acolo,gandindu-ma la el,mi-au venit in cap multe amintiri care ne legau.Cand am fost in Grecia la mare,inotam impreuna,cautam scoici pe fundul marii.Sau cand a venit la majoratul meu si mi-a dat cruciulita pe care inca o port.Cel mai greu mi-a fost sa fiu in casa lui,acolo unde absolut totul imi amintea de el.Cd-urile din biblioteca,pipele pe care le colectiona,paharele,mirosul,cartile,tot.Nu o sa uit niciodata cat de fericit a fost cand a luat-o pe Dora,un ciobanesc carpatin,pe care si-a dorit-o mereu.In acele momente radia.Mereu ne povestea mandru de ceea ce facea Dora.Ieri cand am vazut-o acolo in cusca,am stiut ca legatura dintre ei a fost extrem de puternica.Pana si cainele era trist.
In concluzie,as vrea ca toti cei care l-au cunoscut sa isi aminteasca de el mereu.Sa nu il uitati niciodata,mereu sa il pastram in sufletele noastre.Si va rog,mai ales azi,ganditi-va la el.O sa ii fie mai usor sa mearga pe lumea cealalta.Depanati amintiri legate de el,vizualizati-l,orice.
Pentru cei care vor sa vina,azi,22 martie la ora 14 in Cimitirul Belu,va avea loc inmormantarea lui.
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
vineri, 20 martie 2009
O sa-mi fie dor
Totul s-a intamplat atat de brusc.Incerc sa constientizez ce se intampla si totusi nu pot.De ce tocmai el?Nu inteleg,cu ce a gresit incat a trebuit sa se intample asta?Era un om bun,l-am iubit enorm,unul dintre oamenii mei preferati dupa mami,tati si bunica mea.Era unchiul meu preferat.Singurul unchi care chiar se implica in viata mea.Imi vin tot felul de amintiri in cap despre el.
Cand eram mica,nu am fost ca alti copii,primul meu cuvant nu a fost "mama" sau "tata".Primul meu cuvant a fost "Papu".Papu isi zicea el.Mama mi-a povestit ca nimeni nu ii mai spusese asa de mult.Ca doar el se autointitula Papu si ca niciodata nu si-a dat seama de unde am stiut eu de Papu.Primul cuvant pe care l-am scris a fost tot Papu.Si acum tin minte,aveam niste cutii vechi cu creioane colorate in ele.Am scris acolo cu un creion de ceara,nu mai tin minte exact cati ani am.
Nu o sa uit niciodata cand ai mei s-au despartit si ma simteam singura,cum a venit si m-a luat si am mers impreuna la film,eu el si varul meu,Stefan.Ne-am uitat la Hercule si am petrecut o dupa-amiaza frumoasa.
De fiecare data cand am avut greutati,niciodata nu a ezitat sa ne ajute.Mereu a avut un suflet bun.Era cel mai zambitor si cel mai glumet om pe care l-am cunoscut.Nu exista data in care sa vina pe aici si sa nu radem.Rasul lui era molipsitor.Parca inca il aud.
Si totusi stau si ma gandesc,eu pe el seman.Cand se necajea,avea tendinta sa se inchida in el.Nu vroia sa vorbeasca cu nimeni,vroia sa isi gaseasca linistea singur.Nu vroia sa lase pe nimeni sa il ajute si probabil si asta i-a macinat nervii la maxim.Vroia sa ii protejeze pe cei din jur,sa nu il vada niciodata trist.Nu vroia sa ii faca pe ceilalti din jur sa sufere din cauza lui.Trasatura asta de la tine am mostenit-o,Vlad.
Si totusi...de ce el?Toata familia l-a iubit enorm si mereu o sa-l iubim.A lasat in urma o mama...un copil...o sora...o nepoata...Dar mereu o sa fie in sufletul nostru.O sa port mereu lantul de la tine,si o sa mi te amintesc mereu ca si unchiul meu preferat pe care l-am iubit enorm.Sper ca acolo unde ai ajuns sa fie mai bine.Sa fii fericit macar acolo.Te-am iubit enorm,te iubesc,si mereu o sa te iubesc.Dumnezeu sa-l odihneasca in pace.
In memoria unchiului meu preferat,Vlad Siclovan.
asta pentru ca stiu ca iti placea Queen...amandurora ne placea...
Cand eram mica,nu am fost ca alti copii,primul meu cuvant nu a fost "mama" sau "tata".Primul meu cuvant a fost "Papu".Papu isi zicea el.Mama mi-a povestit ca nimeni nu ii mai spusese asa de mult.Ca doar el se autointitula Papu si ca niciodata nu si-a dat seama de unde am stiut eu de Papu.Primul cuvant pe care l-am scris a fost tot Papu.Si acum tin minte,aveam niste cutii vechi cu creioane colorate in ele.Am scris acolo cu un creion de ceara,nu mai tin minte exact cati ani am.
Nu o sa uit niciodata cand ai mei s-au despartit si ma simteam singura,cum a venit si m-a luat si am mers impreuna la film,eu el si varul meu,Stefan.Ne-am uitat la Hercule si am petrecut o dupa-amiaza frumoasa.
De fiecare data cand am avut greutati,niciodata nu a ezitat sa ne ajute.Mereu a avut un suflet bun.Era cel mai zambitor si cel mai glumet om pe care l-am cunoscut.Nu exista data in care sa vina pe aici si sa nu radem.Rasul lui era molipsitor.Parca inca il aud.
Si totusi stau si ma gandesc,eu pe el seman.Cand se necajea,avea tendinta sa se inchida in el.Nu vroia sa vorbeasca cu nimeni,vroia sa isi gaseasca linistea singur.Nu vroia sa lase pe nimeni sa il ajute si probabil si asta i-a macinat nervii la maxim.Vroia sa ii protejeze pe cei din jur,sa nu il vada niciodata trist.Nu vroia sa ii faca pe ceilalti din jur sa sufere din cauza lui.Trasatura asta de la tine am mostenit-o,Vlad.
Si totusi...de ce el?Toata familia l-a iubit enorm si mereu o sa-l iubim.A lasat in urma o mama...un copil...o sora...o nepoata...Dar mereu o sa fie in sufletul nostru.O sa port mereu lantul de la tine,si o sa mi te amintesc mereu ca si unchiul meu preferat pe care l-am iubit enorm.Sper ca acolo unde ai ajuns sa fie mai bine.Sa fii fericit macar acolo.Te-am iubit enorm,te iubesc,si mereu o sa te iubesc.Dumnezeu sa-l odihneasca in pace.
In memoria unchiului meu preferat,Vlad Siclovan.
asta pentru ca stiu ca iti placea Queen...amandurora ne placea...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)