This is da shit

Foarte tare,frate!

Pinguini!

cel mai tare widget pe care l-am vazut de ceva timp.Pinguinii urmaresc mouse-ul.M-a distrat prea tare asta :))

8 martie

Nu ratam nici un moment sa fim cliseici,evident!Azi e 8 martie.Nu imi place sa ma gandesc ca la ziua femeii.Eu am ramas cu gandirea mea de copil si o consider tot ziua mamei.Asa am crescut,asa o sa continui mereu.Asa ca La multi ani,mami!Te iubesc si iti doresc multa sanatate.Imi pare rau pentru repetatele dati in care te-am suparat.

Banner?

Cine ma invata si pe mine cum sa pun URL la banner?Dau o bere/cafea/suc.

Viata pe un peron

Dupa cum spuneam in postul trecut,am citit "Viata pe un peron" de Octavian Paler.Mi-au ramas in cap niste citate extraordinare care simt ca ma reprezinta extrem de bine.O carte pe care v-o rcomand cu caldura tuturor,merita citita.Trebuie doar sa intelegeti ce vrea sa spuna scriitorul si sa va puneti de fiecare data in locul sau,pentru ca unele momente prin care acesta trece sunt similare cu experientele pe care le are orice om.

“Noi suntem ca un cantec,nu credeti? Un cantec nu se poate canta niciodata de la sfarsit spre inceput. Trebuie sa-l canti totdeauna indreptindu-te spre sfarsit. Pe parcurs, in timp ce canti inca si muzica te imbata, iti dai seama ca sfirsitul apropie totusi, oricat l-ai amana. Incerci sa lungesti putin notele, dar asta nu da cantecul inapoi,nu reinvie ceea ce a murit din muzica intre timp. Amani doar sfarsitul.”


"Inchipuiti-va ca intr-o zi ar fi venit un tren si nu am mai fi avut puterea sa ne urcam in el. L-am dorit prea mult, l-am asteptat prea mult. Ne-am epuizat in asteptare si nu ne-a ramas nici o picatura de energie pentru a ne bucura de sosirea lucrului asteptat. Numai ca ne-am fi simtit striviti"

"Mi-am dat seama că ţipetele există. Însă nu le auzim. Nu vrem să le auzim. Suntem surzi, iar cei care ţipă se chinuiesc să ţipe şi mai tare văzând că nimeni nu-i aude. Toţi îşi văd de treburile lor mai departe, ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat, iar tu te simţi atunci ca o păpuşă dezarticulată. Ca să recapeţi senzaţia că eşti om, trebuie să observi un semn că te aude cineva. Altfel înnebuneşti. Şi ca să nu înnebuneşti, ţipi şi mai tare. Şi deodată observi că vocea nu te mai ascultă. Ţipătul a ajuns la limitele lui şi s-a frânt. Tăcerea a fost mai puternică decât el."

„Or, pierderea dragostei este, am descoperit atunci, răul cel mai mare care i se poate întâmpla unui om. Putem trăi fără Dumnezeu, dar nu putem trăi liniştiţi fără dragoste. Şi parcă numai eu am aflat că între Dumnezeu şi dragoste e o prăpastie? Important nu e să-l găseşti pe Dumnezeu, chiar crezând în el, ci să-l cauţi. În clipa în care îţi spui că l-ai găsit, de fapt l-ai pierdut pentru totdeauna. Nu există un mod mai sigur de a-l omorî, decât de a-i da un chip şi de a spune: iată-l în faţa mea. În vreme ce cu dragostea lucrurile stau tocmai invers. N-o ai decât dacă ai norocul s-o întâlneşti. Strângând în braţe aerul, reuşeşti cel mult să te sugrumi.”

„Când nu mai poţi face nimic, când te simţi ca o gânganie în pumnul destinului, nu zici: sunt disperat; zici: aştept. Va veni, nu va veni ce aştepţi, nu se ştie. Important e că aştepţi. Din moment ce aştepţi, faci ceva. Ţi-ai găsit o ocupaţie. Cum mi-am găsit eu aici, unde am învăţat o nouă meserie, aceea de a aştepta. Foarte grea meserie, domnilor. Mult mai grea decât aceea de a călători, de a alerga, de a te îmbulzi. Pentru că atunci când alergi, îţi foloseşti picioarele. Când te îmbulzeşti, îţi foloseşti braţele. Dar când aştepţi nu-ţi foloseşti decât puterea de a spera. Şi aici e greutatea. Căci această putere se uzează şi ea, domnilor, ca orice lucru. Şi, în clipa în care puterea de a spera s-a uzat, eşti pierdut.”

„Atunci am priceput prima oară că trăisem într-o minciună aurită. Omul? Nu există "omul" decât în tratatele de filosofie care se mulţumesc cu abstracţiuni. În realitate există mai multe feluri de oameni. Există călăul, există victima, există martorul care se amuză, există martorul indiferent, care nu aude sau pleacă pentru că nu-i place spectacolul, îl deranjează sau îl face să sufere. Mai există şi cel care se revoltă. Dar pe acesta nu-l poţi vedea totdeauna; îl copleşesc martorii, dintre care se aleg mereu şi călăii şi victimele pentru că spectacolul trebuie să meargă fără oprire.”

"A iubi, imi repetam intr-una,inseamna a simti nevoia sa te daruiesti."

Iarasi?

Niciodata nu am crezut ca lucrurile o sa ia o astfel de cotitura.Ca viata mea se va schimba asa.Parca iar nu mai sunt eu.Nu mai am tragere de inima pentru nimic.Iar au inceput sa imi mearga toate pe dos fata de cum vreau eu.Nu mai pot sa inteleg nimic din ce se intampla.Stau si ma gandesc oare fac eu ceva gresit?

Aseara am spart o oglinda.Eu nu cred in superstitii dar azi au inceput sa se intample chestii urate.Nu din cauza oglinzii,mi-e clar.Dar e ca un semn asa pentru mine.Iar o sa intru intr-o perioada proasta?Nu mai vreau.chiar mi-a ajuns.Si chiar mi-e greu.

Stateam zilele trecute si citeam Octavian Paler "Viata pe un peron".Si am inteles in sfarsit.Oamenii de la o anumita varsta incep sa devina nepasatori.Incep sa poarte masti de sticla transparente pe care nu le simti,nu le vezi.Dar totusi stii ca sunt acolo.Observi diferenta.Din privirea omului,din felul in care iti vorbeste,din mimica.Mai ales,observi mastile de sticla in momentul in care ceri ajutorul,si nimeni nu-ti raspunde.Nimeni nu te baga in seama atunci cand ai nevoie de cineva.Cineva care sa fie langa tine,sa te mangaie pe umar si sa-ti spuna "ca va fi bine pana la urma,ca asa e viata:suisuri si coborasuri".Dar nu...nu prea mai sunt astfel de oameni.Azi sunt numai animale...nu...animale e frumos spus pentru ca pana si ele au sentimente.Monstrii.Asta e cuvantul.Sunt numai monstrii care iti intorc spatele,si mai grav se fac ca nu te aud,te ignora.Sau poate chiar nu te aud pentru ca sunt prea ocupati de persoana lor.Dar de ce?De ce atata indiferenta?Cand vezi un om nebun,du-te si potoleste-l,sau du-l la un ospiciu,nu-l lasa sa urle in continuare pentru ca daca tu faci asta si ceilalti vor face la fel ca tine(si nu,nu e ceva concret,metaforic ma refer).Daca vezi pe strada o femeie care plange,nu te face ca nu observi trecand pe langa ea ca si cand nimic nu s-a intamplat.Opreste-te si intreab-o daca o poti ajuta cu ceva,chiar daca primesti o privire mirata nu trebuie sa te descurajezi pentru ca macar ai aratat ca tu nu esti un monstru,esti un om cu sentimente.

Trecand peste asta,tot ce imi doresc acum este sa se faca bine bunica.

Amurg?

"One thing I truly knew - knew it in the pit of my stomach, in the center of my bones, knew it from the crown of my head to the soles of my feet, knew it deep in my empty chest - was how love gave someone the power to break you. I had been broken beyond repair..."

Pentru prima oara in viata mea imi doresc genul ala de dragoste imbinata cu suferinta,genul ala de dragoste care sa te faca sa vrei mai mult chiar daca uneori simti ca nu mai poti,sau chiar daca e greu.Dupa ce am vazut filmul asta (Twilight) parca incep si eu sa imi doresc asta.Oricum bun film,perfecte cuvinte

Punct si virgula

As vrea sa trec peste tot ca si cum nu s-ar fi intamplat,as vrea sa-mi stapanesc sentimentele.Exista cineva care a invatat tehnica asta?Daca da,contact me.E greu.Chiar e greu sa-ti impui o anumita atitudine fata de unele persoane.o Atitudine...falsa pentru ca nu mereu simti ceea ce spui sau ceea ce faci.Dar continui sa te porti asa de frica,pentru ca altfel ar putea sa isi dea seama.Ce sa-si dea seama?Ce simti.Nu e ok.Daca persoanele respective nu simt la fel?Mai bine astepti.Gasesti persoana potrivita si pui punct la tot ce a fost.Punct si virgula pentru ca inca nu am gasit-o.

Banal

Pentru ca v-am promis ca o sa va arat niste poze.Seria asta este despre oameni si despre expresiile absolut banale care se observa zilnic la orice ora in orice loc.Oare asa suntem cu totii?

Cutia cu amintiri

Ce ma gandeam eu.Ce-ar fi sa fac poze la cutia mea cu amintiri?La continutul ei de fapt...La lucrurile importante de acolo si la ce inseamna ele pentru mine.Hai sa incep sa va povestesc.Un certificat de actionar pe care mi l-a lasat tata,o carte "Kiss" pe care am primit-o de la o persoana draga mie,o bratara de la fostul prieten,o bratara de la prietena mea cea mai buna din generala,gaz Zippo pentru bricheta de la prietenii mei,o cheie de la un dulap din generala,un prezervativ de la un moment inedit din viata mea(e gol ambalajul),un bilet la o excursie cu vaporasul pe Sena,o foaie cu poezii scrisa de Matei,un coleg de clasa din clasa a9a de la o ora de logica,muuuuulte bilete de la metroul din Paris (in total am cam o suta dar le tin si in portofel),o mica felicitare de la Andreea de Craciun,un medicament(ma abtin,si totusi...moment memorabil),frunze uscate de la un trandafir pe care l-am primit(floarea in sine e pusa la presat) si nu in ultimul rand,poze cu bunicii mei,si mama si unchiul meu cand erau mici.Poze cu trecutul partial al familiei mele.Aaaaaa si era sa uit de insigna cu "Colegiul National Sf.Sava".Am mai avut o astfel de cutie,inca o am,dar sincera sa fiu nu stiu pe unde se ascunde.Acolo am si mai multe lucruri.Aici sunt mai recente un pic.(Click pe imagine pentru marire)


Celelalta poze sunt cu niste desene pe care le-am gasit,niste desene din clasa a8a,pe vremea in care atunci cand eram nervoasa,pictam,desenam.Acum am alte metode...umm...mai avansate sa trec peste astfel de momente.


Nu in ultimul rand,poza cu albumul meu preferat de la Queen,formatia mea preferata si cei care m-au facut prin melodiile lor sa prind gustul muzicii.Inainte sa ii ascult pe ei nu prea eram melomana.(Bohemian Rhapsody :x )Va rog sa observati ca e un disc pentru pick-up,undeva cumparat prin ani '80 de tata.


Mi-a placut ideea sa va impartasesc si voua o parte din cutia mea cu amintiri.Promit sa revin.

P.s.o sa revin cu pozele pe care le-am facut.